Business Internaţional

FT: Nord Stream 2 ca joc geopolitic al Rusiei

FT: Nord Stream 2 ca joc geopolitic al Rusiei

Autor: Catalina Apostoiu

29.09.2016, 00:05 728

Puţine proiecte energetice la nivel mondial au o forţă dezbinatoare mai mare decât Nord Stream 2 al Gazprom, gazoductul de 11 miliarde de dolari şi 1.200 km menit să ducă gaze ruseşti direct în Germania pe sub Marea Baltică, scrie Financial Times.

Criticii planului, SUA, unii oficiali UE şi mai multe ţări central şi est-europene, spun că acesta va spori dependenţa Europei de gazele ruseşti şi va restrânge competiţia. Aceştia adaugă că vor fi afectate economiile unor ţări ca Ucraina, Slovacia şi Polonia, care câştigă acum mult din trecerea gazelor ruseşti prin teritoriul lor.

Totuşi, printre susţinătorii proiectului se numără, pe lângă Moscova, cinci mari companii europene care vor fi implicate în realizarea sa: companiile germane BASF şi Uniper, Engie din Franţa, OMV şi Royal Dutch Shell din Austria, plus mai mulţi politicieni germani, printre care se pare că şi cancelarul german Angela Merkel.

Aceştia spun că Nord Stream 2 va „elimina riscurile de tranzit“. Insistă că Nord Stream 2 va fi mai eficient şi va spori livrările de gaze în inima Europei, făcând piaţa mai competitivă.

Apoi, luna trecută, Polonia a dat o lovitură posibil mortală proiectului, avertizând că va bloca iniţiativa pentru că aceasta ar întări poziţia deja dominantă a Gazprom în Europa centrală. Cei cinci parteneri europeni s-au retras din planurile de a prelua fiecare un pachet de 10% din consorţiul Nord Stream 2.

Astfel, Gazprom a anunţat că Nord Stream 2, o subsidiară deţinută 100% de monopolul rus de stat, va face totul singur, iar partenerii săi europeni ar urma să găsească modalităţi de a-şi „aduce contribuţia“.

Ilian Vassilev, consultant pe energie şi fost ambasador bulgar la Moscova, sugerează că ideea ca Gazprom să finanţeze singură gazoductul „este extrem de optimistă“ având în vedere starea finanţelor sale. Compania ar putea face acest lucru poate cu o formă de ajutor de la statul rus, deşi bugetul rus este foarte strâns.

Însă Gazprom nu renunţă atât de uşor. Compania a semnalat că va anunţa acordurile încheiate cu partenerii săi europeni şi-şi va detalia planurile la un forum de săptămâna viitoare.

În 2014, după ce Moscova a anulat mult-lăudatul proiect South Stream în faţa opoziţiei UE, părea că Gazprom se va orienta în sfârşit către o politică de export bazată mai mult pe consideraţii de ordin comercial, mai degrabă decât politic.

Acum, însă, este dificil să percepi Nord Stream 2 ca altceva decât un joc geopolitic.

Proiectele Gazprom par să aibă menirea de a pune capăt rolului Ucrainei de ţară de tranzit pentru gazele ruseşti până în momentul expirării actualului contract de tranzit cu Kievul în 2019. Acest lucru ar putea părea de înţeles având în vedere impactul conflictelor dintre cele două ţări. Acest lucru serveşte de asemenea agendei Rusiei prin privarea Kievului de mai multe miliarde de dolari pe an sub formă de comisioane de tranzit.

Marc Sefcovic, comisar european pe energie, a declarat pentru FT că gazeoductul pare un „fel de pedeapsă“ pentru Ucraina după revoluţia pro-occidentală din 2014 din această şară.

Vassilev sugerează că o motivaţie şi mai puternică pentru Moscova ar putea fi crearea unei noi „legături strategice“ cu Germania prin transformarea acesteia într-un centru european pentru gazele ruseşti.

Pentru acţionarii minoritari care deţin 49% din Gazprom, schimbările numeroase de rute de export pot fi dificil de înţeles şi sugerează că monopolul de stat rămâne un instrument de politică externă pentru Kremlin.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO