Când Uniunea Sovietică a invadat Cehoslovacia în 1968, bursa de la Moscova nu s-a prăbuşit pentru că aceasta nu exista. În schimb, vestea că militarii ruşi au preluat controlul Peninsulei Crimeea, înconjurând bazele militare ucrainene, a dus, în prima zi a săptămânii, la un colaps de 10% a acţiunilor pe bursa rusească. Contrastul dintre acea perioadă şi prezent explică de ce zvonurile unui Război Rece sunt nefondate, scrie Financial Times în ediţia online.
Contextul economic şi politic al Peninsulei Crimeea este în totalitate diferit de cel al Cehoslovaciei din 1968. Rusia nu mai deţine un imperiu care să se extindă până în Berlin, motiv pentru care preşedintele rus Vladimir Putin încearcă din răsputeri să menţină Ucraina în sfera sa de influenţă, notează jurnaliştii FT.
La fel de important este faptul că lumea nu mai este împărţită astăzi în două sisteme economice, politice, care se exclud reciproc – un Vest capitalist şi un Est comunist. După destrămarea Uniunii Sovietice, Rusia s-a alăturat capitalismului, iar astăzi se află într-o relaţie de interdependenţă cu statele din vestul Europei.
Sub incidenţă ultimelor evenimente în care parlamentul rus a autorizat intervenţia militară în Ucraina, pentru ca mai târziu trupele ruseşti să ia sub control peninsula Crimeea, se conturează o nouă luptă între vest şi est, însă se desfăşoară într-un context cu totul diferit de Războiul Rece, sub reguli diferite.
Preşedintele rus Vladimir Putin a luat aceste măsuri pentru a demonstra că Rusia este forţa care domină regiunea şi că nimeni de acolo nu poate trece peste voinţa Kremlinului, ştiind, poate şi din invazia Georgiei, că opţiunile de răspuns ale occidentului sunt limitate. Cât de departe este dispusă să meargă Rusia şi cum pot riposta SUA şi susţinătorii noului regim de la Kiev?
Pentru că Ucraina nu are statut de membru al NATO, SUA şi Europa nu sunt obligate să intervină în apărarea acesteia. O acţiune internaţională mai amplă prin intermediul ONU pare imposibilă ţinând cont de dreptul de veto pe care îl are Rusia în calitate de membru al Consiliului de Securitate.
Însă Rusia este vulnerabilă. Ea se numără printre primii exportatori de petrol – locul doi la nivel mondial în 2012 – şi printre cei mai mari exportatori, iar veniturile din petrol şi din gaze naturale asigură 50% din bugetul federal. Scăderea preţului petrolului ar avea un impact semnificativ asupra forţei financiare a Moscovei. Petrolul s-ar putea ieftini dacă producţia mondială creşte. SUA poate avea un cuvânt de spus livrând mai mult, printre altele insistând pe petrolul de şist într-o industrie pe care americanii au dezvoltat-o foarte mult. În 2012 SUA ocupau locul doi la producţia de ţiţei. Petrol rusesc mai ieftin ar fi o veste bună mai ales pentru Germania, Olanda, China şi Polonia, ţările în care Rusia exportă cel mai mult.
O altă slăbiciune a Rusiei, evidenţiată de chiar secretarul de stat al SUA John Kerry, este moneda, rubla, care luna trecută s-a apropiat de minimul ultimilor cinci ani faţă de dolari în contextul crizei valutare de pe pieţele emergente stârnite de banca centrală a SUA.
Putin „s-ar putea trezi cu activele afacerilor ruseşti îngheţate, afacerile americane s-ar putea retrage, iar rubla şi-ar putea continua căderea“.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
