Business Internaţional

G20 s-a terminat cu un plan: prima schemă de acţiune "cu angajamente naţionale specifice"

Comunicatul G20 anunţă că summitul s-a terminat cu un plan. Cum arată prima schemă de acţiune "cu angajamente naţionale specifice"

Autor: Anca Dumitrescu - Mediafax

04.11.2011, 20:47 1733

Liderii G20 au aprobat un plan de acţiune pentru stimularea creşterii şi echilibrarea economiei globale şi s-au angajat în comunicatul final al summit-ului de la Cannes să pună la dispoziţia FMI fonduri suplimentare, dacă va fi necesar, transmite Reuters.

Este pentru prima oară când liderii statelor din G20 publică un plan de acţiune cu angajamente naţionale specifice, destinat susţinerii creşterii şi echilibrării economiei mondiale.

Participanţii au apreciat totodată decizia Italiei de a permite monitorizarea de către Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană a programului de reforme economice, în comunicatul final al summit-ului de la Cannes, informează Mediafax.

Liderii celor 20 de state dezvoltate şi emergente au adoptat un limbaj mai hotărât în privinţa pieţei valutare, faţă de alte reuniuni, convenind să accelereze politicile de liberalizare a ratelor de schimb. China a fost menţionată pentru prima oară în acest context.

Autorităţile de la Beijing sunt supuse de mult timp presiunilor din partea naţiunilor occidentale pentru a permite un curs mai liber al yuanului, dar au refuzat să cedeze acestor cereri.

Comunicatul nu critică China, dar face o legătură clară între această ţară şi obiectivul G20 de a face ratele de schimb mai flexibile.

"Ne afirmăm angajamentul de a progresa mai rapid spre sistemele valutare determinate de piaţă şi de creştere a flexibilităţii ratelor de schimb, pentru a reflecta fundamentele economice şi a evita devalorizarea monedelor din motive de concurenţă", se arată în comunicat.

În planul de acţiune destinat stimulării creşterii economice şi pieţei muncii, G20 salută determinatea Chinei de a creşte flexibilitatea ratei de schimb valutar, în conformitate cu fundamentele pieţei, precum şi recentele schimbări din regimul valutar al Rusiei.

Statele Unite s-au angajat să înscrie datoriile pe un trend descendent în raport cu Produsul Intern Brut cel mai târziu până la jumătatea acestui deceniu.

Economiile emergente şi Germania au promis că aplice măsuri de stimulare a cererii interne pentru susţinerea creşterii economice, solicitate de mult timp de Statele Unite şi Marea Britanie.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care are în faţă o campanie electorală dură în 2012, spera să folosească preşedinţia G20 pentru a impune o regândire ambiţioasă a sistemului monetar global.

El a fost însă nevoit să îşi restrângă ambiţiile din cauza agravării crizei datoriilor din zona euro, care ameninţă să readucă în recesiune economia mondială.

Banca Centrală Europeană (BCE) a redus joi dobânda de politică monetară pentru prima oară în peste doi ani, avertizând că zona euro ar putea intra într-o recesiune moderată în ultima parte a acestui an.

Cu o zi înainte, Rezerva Federală a Statelor Unite a redus estimările privind creşterea economiei americane, cea mai mare din lume.

"De la ultima noastră reuniune, redresarea globală a încetinit, în special în economiile avansate, lăsând şomajul la nivele inacceptabile", potrivit comunicatului în care se arată că tensiunile de pe pieţele financiare au crescut în mare parte din cauza riscurilor suverane din Europa.

În domeniul reglementărilor, G20 a reafirmat angajamentul asumat prima oară la un summit de la Washington, în perioada de vârf a crizei financiare din 2008, de a asigura că toate pieţele financiare, produsele şi participanţii sunt supravegheaţi şi supuşi reglementărilor.

Fondul de Stabilitate Financiară (FSF), organism înfiinţat în 2009 pentru reevaluarea reglementărilor internaţionale, a publicat la summit o listă de 29 de bănci de importanţă sistemică şi a anunţat reguli mai stricte privind nivelul capitalului şi măsuri prin care nicio instituţie de credit să nu fie considerată "prea mare pentru a cădea".

Summit-ul a fost umbrit de furtuna politică din Grecia, unde parlamentarii trebuie să îşi exprime votul de încredere pentru guvernul premierului George Papandreou.

La doi ani de la declanşarea crizei datoriilor din zona euro, un alt mare motiv de îngrijorare este Italia, unde încrederea în capacitatea premierului Silvio Berlusconi de a ţine sub control datoriile uriaşe ale statului este în scădere puternică.

Berlusconi a acceptat la summit să permită FMI şi Comisiei Europene evaluarea trimestrială a programului de reforme menit să echilibreze bugetul.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO