Business Internaţional

Gaze şi arme sau cum îşi întăreşte Rusia influenţa în Balcani: ruşii au pus stăpânire pe piaţa energiei din Serbia şi îi oferă acestui stat MIG-uri de luptă şi maşini blindate

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul sârb Aleksandar Vucic în timpul unei întâlniri la Belgrad

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul sârb Aleksandar Vucic în timpul unei întâlniri la Belgrad

Autor: Bogdan Cojocaru

12.03.2019, 21:50 18351

Autorităţile sârbe şi-au dat permisiunea finală pentru construirea pe teritoriul Serbiei a secţiunii locale a gazo­duc­tului TurkStream, a anunţat site-ul rus de ştiri şi propagandă RT. TurkStream ar trebui să aducă gaze naturale ruseşti prin Turcia, Bulgaria şi Ungaria în Uniunea Euro­peană. Serbia şi Bulgaria sunt aliaţi tradiţionali ai Rusiei, în timp ce Budapesta este politic mai apropiată de Moscova decât de Bruxelles. Pregătirile pentru gazoductul rusesc sunt în toi şi în Bulgaria, în timp ce guvernul Ungariei a spus deschis că vrea ca ţara să facă parte din proiect.

În Serbia, Gazprom, compania de stat care deţine monopolul exporturilor de gaze ruseşti, ia în considerare construirea a până la patru centrale de energie, potrivit presei ruse, citată de SeeNews. Compania a început deja lucrările de construire pentru o centrală de cogenerare de 200 de MW pe gaze naturale, cea mai mare din Serbia. Energia termică produsă de această unitate va alimenta rafinăria din Pancevo, operată de compania sârbă NIS, deţinută de Gazprom. NIS furnizează 85% din produsele petroliere de pe piaţa sârbă. Funcţionarea centralelor este condiţionată de punerea în funcţiune a TurkStream.

Între timp, guvernul sârb a achiziţionat recent patru avioane de luptă ruseşti MiG-29, de la Belarus, ţară a cărei conducere, după cum se zvoneşte, tatonează „integrarea“ cu Rusia. Noile achiziţii vin în contextul în care Serbia se află într-o cursă a înarmării cu Croaţia, stat membru al NATO şi al UE şi fost inamic în războaiele iugoslave, notează AP. În ultimele luni, Serbia a primit ca donaţie şase MiG-29 second-hand de la Rusia, care a promis că va livra şi 60 de vehicule blindate, sisteme antiaeriene şi elicoptere de luptă şi de transport. Avioanele ar fi fost recondiţionate de ruşi înainte de a fi oferite.

Apoi, după cum a scris revista Foreign Policy anul trecut, Moscova sprijină formarea unei forţe paramilitare bosniace pentru ajutarea separatiştilor sârbi din Bosnia şi Herţegovina. Cea mai intensă cooperare între sârbii bosniaci şi Rusia se face prin intermediul forţelor de securitate din Republica Srpska, una dintre cele două entităţi care compun statul modern Bosnia şi Herţegovina.

Regiunii nu i se permite să aibă o armată proprie, sub condiţiile acordului de la Dayton prin care s-a pus capăt războiului bosniac în 1995. Însă Republica Srpska are propria forţă poliţienească, una în relaţii din ce în ce mai strânse cu Moscova.

Serbia este aproape în întregime dependentă de importurile de gaze naturale ruseşti. Zilele trecute, auto­r­itatea sârbă de reglementare în domeniul ener­giei şi-a dat consimţământul final pentru construirea segmentului local al TurkStream, scrie RT. Lucrările vor începe în aprilie, a spus Aleksan­dar Antic, ministrul minelor şi energiei.

De construirea con­ductei, care se va întinde de la graniţa cu Bulgaria până la cea cu Ungaria, se va ocupa compania Gastrans, deţinută de South Stream Serbia, la care Gazprom are o participaţie de 51%, iar compania sârbă Srbijagas una de 49%. Săptămâna trecută, preşedintele sârb Alek­sandar Vucic a subliniat importanţa implementării proiec­tului gazoductului la o întâlnire cu vicepremierul rus Yury Borisov la Belgrad, notează RT. 

Vucic a fost ministru de informaţii în perioada 1998-2000, în timpul guvernării radicaliştilor şi al preşedintelui Slobodan Miloşevici, unul din actorii principali ai războiului din Iugoslavia în anii 1990 şi ai războiului din Kosovo. Vucic s-a ocupat cu propaganda pentru Miloşevici, anihilând practic presa critică la adresa regimului conducător.

Secţiunea TurkStream din Rusia până în Turcia a fost deja inaugurată. Proiectul este o alternativă la South Stream, gazoduct care ar fi trebuit să aducă gaze ruseşti pe sub Marea Neagră direct în Bulgaria, dar la care preşedintele rus Vladimir Putin a renunţat, dând vina pe piedicile puse de Comisia Europeană. 

Autoritatea de supraveghere în domeniul energiei din UE a avertizat săptămâna trecută că secţiunea sârbă a TurkStream va afecta concurenţa în regiune, scrie Reuters. Comunitatea Energiei, un organism UE înfiinţat pentru extinderea politicii energetice comunitare la posibili viitori membri ai Uniunii, a spus că Serbia ratează astfel şansa de „a aduce un proiect cu o astfel de importanţă şi mărime în conformitate cu regulile UE“. Dirk Buschle, directorul Comunităţii Energiei, spune că autoritatea sârbă de reglementare în domeniul energiei a respins sau a schimbat fundamental toate condiţiile stabilite de Comunitate în legătură cu accesul terţilor şi tarifele. Secţiunea sârbă a TurkStream este aşteptată să fie finalizată până pe 15 decembrie şi să devină operaţională pe 1 ianuarie 2020. Comunitatea Energiei a dat undă verde pentru partea sârbă a proiectului luna trecută cu condiţia ca prin gazoduct să nu fie transportate doar gaze ruseşti, notează Euractiv. Asociaţia Gazelor din Serbia nu crede că secţiunea locală a TurkSteam va fi construită în intervalul de timp prevăzut în prezent deoarece „americanii nu o vor permite“. SUA duc o campanie diplomatică împotriva gazoductelor prin care Rusia vrea să mărgineasă nordul şi sudul UE în condiţiile în care intră din ce în ce mai adânc pe piaţa europeană a energiei cu gaze naturale lichefiate.

Şi Bulgaria se grăbeşte să construiască secţiunea sa din TurkStream care va lega Turcia de Serbia, iar compania de stat Bulgartransgaz a anunţat că pentru lucrări a primit oferte de la trei consorţii care includ companii din Italia, Ungaria şi Arabia Saudită. Ofertele au fost depuse în cadrul unei licitaţii de 1,4 miliarde de euro. Autorităţile de la Sofia spun că vor să-şi diversifice sursele de aprovizionare cu gaze şi să pună capăt dependenţei de aproape 100% de Gazprom. Însă oficiali UE şi-au exprimat îngrijorările că Bulgaria se concentrează pe ajutarea Rusiei să-şi aducă gazele în Europa în schimbul terifelor de tranzit plătite de ruşi. Anul trecut, premierul Ungariei Viktor Orban a declarant că vrea ca Rusia să extindă TurkStream în ţara sa şi mai departe în Europa. Budapesta forţează şi scoaterea la vânzare a gazelor româneşti din Marea Neagră. 

TurkStream şi Nord Stream, gazoductul prin care Rusia aduce gaze naturale direct în Germania, au ca scop scoaterea Ucrainei din jocul geostrategic al gazelor naturale exportate în UE.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO