Războiul din Golf, un pol energetic al planetei, a arătat din nou cât de vulnerabile sunt statele care depind de importurile de energie şi care nu au resurse proprii. De asemenea, conflictul arată cât de importantă este energia din surse regenerabile locale şi că în vremuri instabile geopolitic guvernele trebuie să insiste pe ea. Dar deocamdată aceasta nu este o sursă sigură decât dacă este echilibrată cu energie din surse tradiţionale, din gaze şi cărbune.
Cele mai multe state din Uniunea Europeană au renunţat la cărbune în favoarea gazelor naturale ca energie de tranziţie. Polonia s-a mişcat însă mai greu. A rămas economia cu cea mai mare dependenţă de cărbune din UE. Pentru companiile poloneze de cărbune, criza actuală de pe piaţa energiei şi şocul provocat de război pe bursele de acţiuni europene este o şansă aproape nesperată. Industria cărbunelui are probleme mari, în special din cauza lipsei de profitabilitate.
În condiţiile în care blocarea strâmtorii Ormuz din cauza ameninţărilor Iranului reduce cu 25% comerţul global cu petrol şi cu 20% pe cel cu gaze naturale lichefiate, ducând la creşteri uriaşe ale cotaţiilor ţiţeiului şi ale preţurilor gazelor, cei trei crai ai cărbunelui şi mineritului din Polonia cresc pe bursa de la Varşovia. Un motiv este scumpirea cărbunelui pe piaţa locală şi pe cele internaţionale.
Preţurile cărbunelui au crescut în ultimele zile până aproape de maximele de după luna noiembrie a anului trecut. În Polonia, cărbunele contribuie cu aproape 40% la producţia de electricitate, iar investitorii au văzut în dependenţa ţării de această formă de energie poluantă o oportunitate de a-şi îmbunătăţi marjele. Pariul lor este că în Polonia se va majora cererea de cărbune în faţa riscurilor importurilor de energie.
În acest context, acţiunile LW Bogdanka au făcut zilele trecute notă discordantă pe bursă şi au crescut. De la începutul anului, avansul este de aproape 40%. Au crescut şi titlurile Bumech, operatorul unei uriaşe mine de cărbune din Silezia, aflată în pragul falimentului şi cu soartă incertă - o estimare spune că producţia de cărbune ar putea înceta în trei ani, potrivit Bankier.pl. Trioul cărbunelui polonez este întregit de JSW, companie specializată pe procesarea cărbunelui pentru industria oţelului. Acţiunile acesteia au crescut cu 35% de la începutul anului. Cărbunele a supravieţuit până acum în Polonia pentru că aceasta este o economie mare, cu cerere ridicată pentru energie, dar are resurse proprii puţine.
După o revoluţie a şistului eşuată înainte să înceapă, Polonia îşi aduce gaze tocmai din mările Norvegiei. De asemenea, nu există încă o centrală nucleară poloneză, însă trebuie spus că statul şi companiile de energie de acolo au planuri ambiţioase pentru construirea de la zero a unei industrii nucleare extinse. Apoi, Polonia s-a urnit lent cu dezvoltarea energiei verzi. Lucrurile se schimbă şi în acest domeniu, fiind lansate în ultimul an proiecte pentru construirea unor parcuri eoliene uriaşe în Marea Baltică. Conform celor mai recente date ale Eurostat, în Polonia ponderea regenerabilelor în consumul de energie a crescut de la 7% în 2004 la 11,6% în 2014 şi la aproape 18% în 2024.
Dacă Polonia pare să se concentreze pe energie eoliană, având ieşire largă în nord la Marea Baltică, Ungaria preferă clar energie solară. A stabilit şi câteva recorduri în acest sens. Spre exemplu, în 2024 panourile solare au contribuit cu un sfert la producţia de electricitate, cea mai mare pondere nu doar din UE ci şi din lume, arată calculele Ember. Pentru a ajunge acolo, Ungaria a depăşit într-un an Chile şi Grecia. Iar galopul este impresionant: până în primăvara anului trecut ţara avea instalată capacitate solată de 7.800 de megawaţi, din care patru cincincimi era operaţională din 2020. Din 2022, capacitatea solară s-a majorat cu cel puţin 1.200 de megawaţi.
Preferinţa Ungariei pentru energie solară poate fi văzută şi ca o orientare geopolitică. Guvernul de la Budapesta este în bune relaţii cu executivul comunist al Chinei, iar China este forţa care domină pe piaţa globală a panourilor solare. Apoi, datorită expansiunii producătorilor şi exporturilor chineze, tehnologia s-a ieftinit foarte mult în ultimul deceniu. De altfel, Ungaria se vrea a fi poarta comercială şi politică a Chinei la UE.
În cazul Ungariei, ponderea regenerabilelor în consumul de energie s-a majorat de la 4,3% în 2004 la 14,6% în 2014 şi la 18,3% în 2024, potrivit CE. Spre deosebire de Polonia, această ţară are o centrală nucleară, pe care şi-o extinde, şi în lipsa de producţie internă semnificativă importă masiv gaze naturale din Rusia.
România are şi centrală nucleară, şi energie hidro şi este şi unul din puţinii producători majori de gaze nu doar din UE ci şi din Europa. Ponderea regenerabilelor în consumul de energie a fost de 16,8% în 2004, a urcat la 24,8% până în 2014, după care a stagnat. Datele CE arată că în 2024 cota era de 25,4%, un pic mai sus de media UE. Comparată cu statele din regiune, ponderea este cea mai mare, însă evoluţia arată un start bun urmat de un blocaj.
Germania este un alt stat european dependent de cărbune. A rămas aşa după ce planul de a face tranziţia către energie verde folosind gaze ieftine ruseşti importate cu toate că a fost avertizată de Polonia, România şi alte ţări europene că acestea sunt periculoase a eşuat când Rusia a invadat Ucraina. În ultima criză europeană a energiei, consumul de cărbune în termocentralele germane a explodat. În Germania, ponderea energiei verzi în consumul total de energie a fost în 2024 de 22,5%.
