• Leu / EUR4.7601
  • Leu / GBP5.4034
  • Leu / USD4.2755
Business Internaţional

„Generozitate” în era tehnologiei: Piaţa de sharing sau cum îi aduce tehnologia pe necunoscuţi în maşina şi în frigiderul tău, contra cost

„Generozitate” în era tehnologiei: Piaţa de sharing sau cum îi aduce tehnologia pe necunoscuţi în maşina şi în frigiderul tău, contra cost

Autor: Luiza Chiroiu

2 mai 2015 295

Nevoia de a reduce costul traiului de zi cu zi a condus la apariţia unei economii alternative bazate pe capacitatea oamenilor de a împărţi contra unei sume de bani bunurile deţinute, fie că este vorba de maşină, casă sau mâncare. Piaţa de sharing s-a extins rapid în ultimii ani, aducând cu sine un nou mod de a câştiga bani, dar şi multe controverse legate de maniera în care acest curent poate fi integrat în economia tradiţională.

Jurnalistul american Joel Stein, de la prestigioasa revistă Time, povesteşte experienţele trăite ca proprietar al unei microîntreprinderi care oferă străinilor, prin intermediul unor aplicaţii, diverse servicii, inclusiv posibilitatea de mânca în sufrageria sa preparatele culinare gătite de acesta.

Stein a luat prima oară contact cu piaţa de sharing atunci când s-a înscris ca şofer neprofesionist pe platforma online Lyft. Jurnalistul îşi aminteşte că prima persoană care i-a solicitat serviciile nu a mai venit la locul de întâlnire şi nici nu i-a răspuns la telefon pentru a-i spune acest lucru.

Pentru a evita astfel de situaţii, sfatul companiei de ride-sharing a fost să nu mai accepte pasageri cu un rating de sub 3,5 puncte din 5.

„După asta, toţi pasagerii mei au fost nemaipomeniţi. Am aflat cum este să fii un DJ popular în Dubai (şi nu este atât de bine) şi am dus un director al unei reţele de televiziune într-un bar doar pentru că auzise că fiul lui Gaddafi era acolo (validă justificare!)”, povesteşte jurnalistul.

 

Uber şi BlaBlaCar, disponibile şi în România din acest an

 

La fel ca Lyft, Uber este o aplicaţie de ride-sharing care face legătura între pasageri şi cel mai apropiat şofer dispus să-şi ofere serviciile contra cost. Compania care deţine aplicaţia este evaluată la 41,2 miliarde de dolari, intrând astfel în topul celor mai mari 150 de companii din lume. Numai anul trecut Uber a strâns 2,4 miliarde de dolari de la investitori, în urma a două runde de finanţare.

Din acest an, atât serviciile Uber, cât şi cele ale BlaBlaCar, liderul pieţei europene de ride-sharing, au devenit disponibile şi în România.

Companiile care oferă servicii de sharing nu au apărut uşor, multe proiecte nefiind puse în practică din cauza lipsei de finanţare.

Un astfel de exemplu este website-ul Airbnb, care îi pune în contact pe cei  care au nevoie de cazare pentru o anumită perioadă cu persoane care îşi oferă locuinţa în acest sens.

În urmă cu şapte ani, când fondatorii Airbnb au prezentat acest concept, nici măcar cei câţiva afacerişti care au investit în produs nu au crezut că acesta va avea succes.

În prezent, 425.000 de oameni îşi găsesc un loc de dormit în fiecare noapte cu ajutorul site-ului, iar compania care îl deţine este evaluată în prezent la 13 miliarde de dolari, aproape jumătate din valoarea lanţului hotelier american Hilton Worldwide.

 

Mâncare, locuri de parcare, rochii

 

Ulterior, Stein a încercat să ofere celor aflaţi în trecere în zona în care acesta locuieşte posibilitatea de a mânca preparatele sale. Acesta a reprezentat însă şi primul hop al afacerii lui Stein, căci drectorul de Marketing al platformei pe care a folosit-o, EatWith, l-a anunţat că nu va mai apela la serviciile lui, întrucât ce gătise „nu a fost ceva special sau extrem de delicios”.

Pe piaţa globală de sharing activează în prezent aproximativ 10.000 de companii, prin intermediul cărora oamenii vând servicii din ce în ce mai diverse, aşa că acum poţi plăti pe cineva să stea pentru tine la coadă, poţi închiria rochia cuiva sau îţi poţi pune casa sau locul de parcare la dispoziţia unui străin. Clienţii care au nevoie de astfel de servicii licitează pentru ele în anumite aplicaţii.

 „Economia sharing-ului reprezintă apogeul conectivităţii noastre, al bunăstării şi proprietăţilor noastre. Cheia a fost să ne dăm seama că, deşi nu avem încredere în străini, avem încredere totală în oameni – mult mai mult decât în corporaţii şi guverne”, afirmă Stein.

Credinţa generală este că doar persoanele cu venituri reduse îşi pun la dispoziţie proprietăţile şi serviciile. Însă şi oamenii bogaţi au început să profite de această industrie a sharing-ului, astfel că pe Airbnb ei poţi găsi locuinţe de lux pe care să le închirieze pentru câteva zile, în timp ce aplicaţiile de închiriat maşini oferă şi limuzine.

 

Dintr-un băiat cu o maşină a devenit competitor al Hertz. Care e locul sharing-ului în economia de astăzi?

 

Odată confruntat cu riscurile muncii de freelancer, entuziasmul lui Stein legat de întâlnirea unor oameni cu poveşti interesante a scăzut rapid.

Jurnalistul american şi-a extins afacerea în sectorul închirierii de maşini, devenind astfel „dintr-un tip cu o maşină” un competitor al Hertz, una dintre cele mai mari companii americane de închirieri auto.

După ce i-a închiriat maşina unei italience, aceasta l-a sunat a doua zi pentru a-i spune că a lovit o femeie.

„Nu ştia multe cuvinte în engleză, dar <<accident>> a fost unul dintre ele. Nu părea deloc îngrijorată, ceea ce pe mine m-a îngrijorat şi mai tare”, spune Stein, care, în această situaţie, ca de altfel toţi cei care aleg să-şi închirieze bunurile, nu a avut încotro decât să se bazeze pe „clienta” sa pentru a-şi acoperi daunele.

Experinţa lui Stein a avut final feriicit, iar jurnalistul şi-a continuat afacerea. Însă nu toţi freelancerii din acest sector au norocul de a găsi clienţi dornici să achite pagubele provocate.

Mai mult, şoferii neprofesionişti sau proprietarii care îşi închiriază maşinile nu beneficiază de aceleaşi avantajele ca angajaţii din cadrul unei companii: nu au asigurare de sănătate, nu au zile de concediu şi nu li se înregistrează nicio contribuţie la pensie.

În acest sens, mai multe grupuri din SUA au început să pună presiune pe oficialii americani pentru a adapta legislaţia muncii la noile cerinţe ale pieţei, astfel încât să asigure protecţie celor care lucrează ca freelanceri.

Aplicaţiile de ride-sharing au întâmpinat şi un alt tip de probleme. Popularitatea câştigată de Uber, de exemplu, datorită modului comod de a accesa un astfel de serviciu şi a preţurilor mai mici, a avut un impact negativ asupra taximetriştilor, care au cerut interzicerea  aplicaţiei în mai multe oraşe din Europa.

De altfel, Uber a ieşit de pe piaţa din Spania, după ce o instanţă judecătorească a decis că practicile companiei  încalcă legislaţia spaniolă, în timp ce procese similare sunt încă în desfăşurare în Franţa şi Olanda.

Dincolo de controversele stârnite de extinderea pieţei de sharing, această economie a devenit una a experimentării imediate, oferind tutoror posibilitatea de a avea un obiect sau un serviciu exact în momentul în care oamenii şi-l doresc. Iar asta creşte gradul de satisfacţie a persoanelor, arată majoritatea studiilor despre fericire, mai mult decât actul în sine de a cumpăra şi deţine un obiect.

Jurnalistul american susţine această afirmaţie prin exemplul propriu, mărturisind că se simte bine atunci când face parte din poveştile fericite ale altora, descriind momentul în care un client a închiriat mai multe maşini mini, inclusiv pe cea a lui Stein, pentru a-şi cere în căsătorie logodnica minionă.

 

 

 

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7601
Diferență: -0,0504
Ieri: 4.7625
Azi: 4.2755
Diferență: 0,2744
Ieri: 4.2638
Azi: 5.4034
Diferență: 0,0185
Ieri: 5.4024
Azi: 4.2363
Diferență: 0,3601
Ieri: 4.2211