Când anul trecut nivelul apelor Rinului a scăzut atât de mult încât marele fluviu a devenit nenavigabil, economia germană aproape că a intrat în recesiune. Întreruperea transportului a acutizat problemele cauzate de turbulenţele din industria auto. Acum, când seceta acută ameninţă din nou Germania, cancelarul Angela Merkel a pus accent pe nevoia de a lupta contra schimbărilor climatice.
Exporturile Germaniei, baza tradiţională a creşterii economice, s-au prăbuşit cu 8% în iunie în ritm anualizat, semn că tensiunile comerciale globale îşi pun apăsat amprenta. Este cea mai mare scădere din ultimii trei ani. De asemenea, importurile, un indicator al cererii interne şi sprijinul economiei în vremuri de restrişte, s-au micşorat cu 4,4%, potrivit Bloomberg, care citează date oficiale. Perspectivele economiei germane devin din ce în ce mai sumbre.
Guvernele lui Merkel au reuşit din 2004 şi până în prezent să majoreze cheltuielile publice fără a acumula datorie nouă mulţumită unui ciclu de creştere economică neobişnuit de lung, ratei şomajului aflate la minimul de după reunificare, veniturilor grase din taxe şi programului Băncii Centrale Europene de sprijinire a economiilor zonei euro prin achiziţii de obligaţiuni.
Cum costurile de finanţare ale guvernului german se scufundă pe zi ce trece, iar economia, cea mai mare din Europa, se răceşte din cauza cererii externe mai slabe şi a războiului comercial mondial, Berlinului i se cere, din afara ţării şi din interior, să livreze stimulente bugetare prin permiterea apariţiei unui mic deficit.
„Acum, provocarea este cum să modelezi o astfel de schimbare fundamentală în politica fiscală fără a deschide barajul de protecţie al bugetului federal“, a declarat un oficial guvernamental pentru Reuters. De la el a aflat agenţia de ştiri despre intenţiile Berlinului în privinţa stimulării creşterii economice.
„Aceasta deoarece odată ce devine clar că a face datorii noi nu mai este un tabu, toată lumea va ridica o mână şi va cere mai mulţi bani.“
Din acest motiv, Berlinul ar lega şi ar limita orice nouă datorie strict la pachetul de protecţie a mediului şi luptă contra schimbărilor climatice pe care cabinetul Merkel îl vede parafat luna viitoare, a explicat oficialul.
Guvernul de coaliţie al lui Merkel vrea să amortizeze efectele unei renunţări planificate la cărbune în următoarele două decenii cheltuind cel puţin 40 de miliarde de euro în regiunile afectate şi să le ajute să gestioneze trecerea la energie mai puţin poluatoare. Partenerul de coaliţie, social-democraţii (SPD), şi ministrul lor de finanţe Olaf Scholz pledează, de asemenea, pentru cheltuieli pentru a uşura efectele sociale pe care le are asupra familiilor cu venituri mici noul sistem de preţuri pentru emisiile de carbon.
„Obiectivul de zero-negru (buget echilibrat) nu mai este sustenabil“, a declarat pentru Reuters un membru de top al SPD. El a indicat costurile suplimentare ale măsurilor planificate pentru protecţia mediului, care însumează deja peste 30 de miliarde de euro până în 2024. „Trebuie să investim mai mult, în special în infrastructură şi lupta contra schimbărilor climatice“, a spus membrul senior al SPD.
În cadrul unui amendament constituţional cunoscut sub numele de frâna datoriei, guvernul federal poate împrumuta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut, ceea ce ar reprezenta aproximativ 5-10 miliarde de euro pe an, în funcţie de unii factori speciali.
Ministerul Finanţelor se leagă acum de ideea de a permite fondului pentru energie şi climă al guvernului să emită datorie nouă în conformitate cu regulile de frânare a datoriei, a spus oficialul. Noul instrument de împrumut ar putea fi emis şi vândut ca „obligaţiuni verzi“.
Merkel şi Scholz au apărat în mod repetat obiectivul unui buget echilibrat, argumentând că este important să se reducă datoriile în perioadele economice bune şi să nu se încarce generaţiile viitoare cu şi mai multe datorii, având în vedere că societatea este în curs de îmbătrânire rapidă. O sursă apropiată cancelarului a spus că problema datoriei noi nu a fost încă inclusă pe ordinea de zi. Conservatorii vor apărarea bugetului echilibrat, în timp ce membrii mai radicali ai SPD i-au cerut ministrului de finanţe să majoreze investiţiile prin datorie nouă.
„Bugetul echilibrat nu ar trebui să fie un scop în sine sau chiar un fetiş“, a declarat pentru Reuters parlamentarul SPD Cansel Kiziltepe. „Ar trebui să insistăm pentru o politică înţeleaptă din punct de vedere economic. şi asta înseamnă că trebuie să investim în timpul crizelor economice.“
Această turnură a apărut după ce chiar şi randamentele obligaţiunilor germane cu scadenţa la 30 de ani au devenit negative, ceea ce înseamnă că investitorii plătesc de fapt statului german o primă pentru a le accepta banii ca împrumut pentru o perioadă foarte lungă de timp. De asemenea, tendinţa nouă se aliniază eforturilor internaţionale de a limita efectele încălzirii globale.
Un raport al Naţiunilor Unite privind efectele schimbărilor climatice a concluzionat că consumul global de carne trebuie să scadă pentru a reduce încălzirea globală, diminua presiunile tot mai mari asupra terenurilor şi apei şi pentru a îmbunătăţi securitatea alimentară, sănătatea şi biodiversitatea.
În Germania, unde partidul Verzilor are acum mai mult sprijin politic ca niciodată, parlamentari din mai multe părţi ale spectrului politic susţin o propunere de a scumpi carnea pentru a ajuta la protejarea mediului şi a animalelor, notează Deutsche Welle. Astfel, prinde contur ideea unei „taxe pe carne“. În general, alimentele din carne sunt ieftine în Germania, o ţară cu tradiţie în cârnaţi şi mezeluri. Propunerea presupune majorarea TVA pe carne la nivelul standard de 19%, de la cota actuală de 7% aplicată majorităţii alimentelor.
