Anul 2024 este considerat un an record din punct de vedere electoral la nivel mondial. Cu alegeri parlamentare în Cehia şi Republica Moldova şi prezidenţiale în Polonia, 2025 se anunţă unul interesant pentru Europa de Est. Importante pentru regiune vor fi şi alegerile anticipate din Germania. Toate acestea se vor desfăşura cu ascensiunea populismului şi extremismului politic pe fundal.
Cehia este bine cunoscută pentru ciudăţeniile de pe scena sa politică. Primar al capitalei cehe Praga din 2018 şi până în 2023, Zdenek Hrib a fost un susţinător înfocat al Partidului Piraţilor, pe care acum îl conduce. Cât a fost primar, a fost şi susţinător înfocat al Taiwanului în faţa pretenţiilor teritoriale pe care China le are asupra insulei. Partide antisistem, anarhiste, ale iubitorilor animalelor şi chiar ale extratereştrilor nu sunt ceva neobişnuit acolo. O figură politică aparte a fost primul preşedinte ales în mod direct Miloš Zeman.
El a deţinut cea mai înaltă funcţie politică din stat între 2013 şi 2023 şi a promovat politici controversate precum apropierea de Rusia şi China. A condamnat însă invazia rusă din Ucraina. El a fost ales preşedinte cu toate că cehii au preferat în alegerile parlamentare partide ale unor personaje cu totul opuse. Un astfel de personaj este fostul premier Andrej Babis. Miliardar, oligarh, Babis a promis că va conduce economia cehă ca pe o companie. O perioadă a fost certat cu legea din motive ce ţin de fraudă cu fonduri europene la un colos corporate pe care îl controla.
A existat un proces pe această temă în care a fost achitat. Iar Babis se pare că revine puternic în politică alături de partidul său ANO. Cele mai recente sondaje îl dau pe ANO favorit în alegerile parlamentare cehe programate pentru toamna anului viitor. Pe locul doi stă Partidul Civic Democrat (formaţiune conservatoare) al actualului premier Petr Fiala. Observatorii îl pun pe Babis pe aceeaşi axă cu premierii populişti şi deschis pro-ruşi Viktor Orban din Ungaria şi Robert Fico din Slovacia.
Politico.eu, un site de articole şi analize politice despre UE mai degrabă critic la adresa Bruxellesului îi descrie pe Orban şi Fico drept avangarda lui Putin în Europa Centrală. În mai anul viitor vor fi alegeri pentru preşedintele Poloniei. Guvernul actualului premier Donald Tusk este unul de coaliţie. În alegerile parlamentare din octombrie anul trecut, Coaliţia Civică, pro-europeană, a lui Tusk nu a câştigat la voturi, câştigătorul fiind partidul aflat până atunci la guvernare Lege şi Justiţie, sau PiS, o formaţiune naţionalistă care a guvernat sub influenţa Bisericii Catolice.
Coaliţia Civică îl va trimite în alegerile pentru preşedinte pe primarul Varşoviei Rafal Trzaskowski, care l-a bătut în cursa internă pe mai experimentatul ministru de externe Radek Sikorski. Ambii politicieni sunt figuri cunoscute şi respectate. Din partea PiS, la prezidenţiale va candida istoricul Karol Nawrocki, cu rădăcini în clasa muncitoare. „Am dus o viaţă normală şi modestă“, a spus politicianul la o convenţie a PiS pentru a face diferenţa între el şi contracandidatul Trzaskowski, descris de PiS ca un elitist. Nawrocki, 41 de ani, nu este membru de partid.
Ca istoric, s-a specializat pe istoria recentă şi timp de trei ani a fost directorul Muzeului celui de-al Doilea Război Mondial al Poloniei din Gdansk. Apoi a fost directorul Muzeului Pomenirii Naţionale, axat pe cercetarea experienţei poloneze în al Doilea Război Mondial şi în perioada comunismului. Sondajele de preferinţe electorale arată că Trzaskowski şi Nawrocki au cele mai mari şanse să se confrunte în tura finală a alegerilor. Dar cele mai urmărite alegeri vor fi anticipatele din Germania, stabilite pentru 23 februarie.
La ele s-a ajuns prin prăbuşirea guvernului tripartit condus de Olaf Scholz. Acesta a fost ales de partidul său, SPD, social democrat, să-l reprezinte. Mizele sunt chestiuni economice importante pentru Germania, cum ar fi frâna datoriilor care împiedică guvernul să se îndatoreze peste un anumit prag, dar şi orientarea politicii externe a ţării. Revista Der Spiegel l-a caracterizat pe Scholz ca fiind „probabil cel mai slab şi nepotrivit candidat pentru a conduce guvernul pe care SPD l-a promovat vreodată“, notează France24.
Sondajele de opinie arată că opoziţia conservatoare CDU-CSU, a fostului cancelar Angela Merkel, are de departe prima şansă. Însă o poziţie solidă are şi Alternativa pentru Germania, AfD, un partid de extremă dreapta.
Evoluţia acestuia este de urmărit în contextul nemulţumirilor provocate de criza economică prin care trece Germania, de tendinţa de dezindustrializare de acolo şi de ameninţările cu distrugeri de locuri de muncă. AfD va căuta să profite de valul de sentimente altiliberale, arată Deutsche Welle. Partidul este descris de DW drept unul dintre cei mai buni prieteni din Germania ai Rusiei. Un alt prieten politic al Kremlinului este partidul Sahrei Wagenknecht, noul Bündnis Sahra Wagenknecht (BSW). Acesta s-a plasat bine în alegerile din landurile Thuringia şi Saxonia.
