• Leu / EUR4.9471
  • Leu / GBP5.7699
  • Leu / USD4.6905
Business Internaţional

Germania cere Greciei să-şi sacrifice suveranitatea, iar presa scrie că guvernul de la Atena se destramă

Germania cere Greciei să-şi sacrifice suveranitatea, iar presa scrie că guvernul de la Atena se destramă

Premierul grec Antonis Samaras, cândva un îndârjit militant antiausteritate, trebuie să ajungă la un compromis cu creditorii şi să-şi ţină intact guvernul. Foto: AFP

25.10.2012, 00:05 2818

Pe lângă noi reduceri masive de cheltuieli cerute de creditori în schimbul unei tranşe vitale din ajutorul financiar internaţional, Germania propune Greciei cedarea unei părţi din suveranitatea bu­getară şi acceptarea unui control economic mai sever. Cum suveranitatea este un su­biect tabu în Grecia, aceste condiţii au creat o atmosferă de panică în cercurile guver-namentale, iar presa elenă scrie că premierul va fi forţat să remanieze guvernul după revolta unuia dintre partenerii de guvernare.

Germania este dispusă să dea Greciei doi ani în plus, aşa cum a cerut Atena, pentru atingerea ţintelor bugetare, potrivit publicaţiei germane Süddeutsche Zeitung. Însă compromisul vine cu preţul cedării unei părţi din suveranitatea fiscală.

Printre altele, Berlinul cere Greciei crearea unui cont de escrow gestionat de o structură externă, precum BCE. Toţi banii primiţi de Atena prin programul de bailout vor fi plasaţi în acest cont, scrie Kathimerini. Tot spre acest cont va fi direcţionată o parte din veniturile Greciei, după ce statul va trece pe surplus bugetar primar. De asemenea, dacă nu-şi atinge ţintele bugetare, guvernul de la Atena va trebui să taie adânc în toate categoriile de cheltuieli oficiale. Berlinul propune, totodată, ca planurile de împrumut ale Greciei să fie aprobate din exterior, de instituţii precum Comisia Europeană, "conform regulilor supravegherii autorităţilor regionale sau locale de către unele state federale". The Guardian atrage atenţia că Europa nu este, totuşi, o federaţie.

"Ajutor tehnic", dar cu forţa

În plus, Grecia va primi "ajutor tehnic" obligatoriu pentru îmbunătăţirea serviciilor de colectare a taxelor, a operaţiunilor anticorupţie şi a programului de privatizare.

"Mai mult, asistenţa tehnică externă obligatorie pentru, printre altele, construirea capacităţii administrative, incluzând co­lec­tarea taxelor, reducerea corupţiei, statistică, strategii de investiţii pentru stimularea creşterii, utilizarea fondurilor structurale şi procesul de privatizare va spijini şi mai mult implementarea programului", se arată într-o listă trimisă de ministerul german de finanţe guvernului de la Atena. Documentul sugerează că asistenţa ar trebui să vină din partea Băncii Mondiale sau a OCDE. Deşi Grecia încearcă de mult timp să ajungă la un compromis cu creditorii internaţionali privind implementarea programului de asistenţă financiară, până acum nu erau cunoscute detaliile discutate.

Potrivit publicaţiei elene To Vima, lista a fost publicată de partidul Pasok, unul dintre membrii coaliţiei de guvernare. Pentru o economie aflată în al cincilea an consecutiv de recesiune, documentul pro­pune şi unele măsuri de stimulare a creşterii.

Astfel, "pentru a face programul mai acceptabil pentru greci, măsurile de întărire a controlului ar putea fi însoţite de măsuri de stimulare a creşterii numărului locurilor de muncă. Factorul determinant pentru investiţii şi creştere va fi reconstruirea încrederii. Pe termen scurt, perspectivele de creştere şi cele pentru piaţa muncii ar putea fi întărite prin eliberarea unor fonduri structurale dedicate celor 181 de proiecte cu prioritate ridicată", se mai arată în document.

Reduceri masive de personal

Potrivit Süddeutsche Zeitung, Greciei îi va fi prelungit până în 2016 termenul în care trebuie să aducă deficitul bugetar sub 3% din PIB, iar Atena va primi următoarea tranşă, de 31,5 miliarde euro, a pachetului de bailout după ce acceptă noile măsuri de austeritate cerute de troica creditorilor internaţionali, respectiv BCE, UE şi FMI. Însă Jorg Asmussen, membru în boardul BCE din partea Germaniei, a avertizat că orice întârziere din partea Greciei s-ar traduce prin şi mai mulţi bani.

Grecia şi creditorii s-au împortmolit de mai multe ori în negocieri, deşi de fiecare dată părţile au spus că se fac progrese.

Odată cu lista propunerilor Berlinului, au fost date publicităţii, dar nu oficial, pentru prima dată detalii clare privind măsurile de austeritate de care este condiţionată reluarea finanţării externe.

Printre principalele elemente figurează menţinerea până în 2018 a taxei anticriză de solidaritate, care majorează impozitul pe venit cu până la 5%, eliminarea a 20.000 de locuri de muncă de la stat în 2013 şi a altor 5.000 anul următor, creşterea vârstei de pensionare de la 65 de ani la 67 de ani şi eliminarea anumitor scutiri de taxe.

Creditorii cer, de asemenea, ma­jo­ra­rea impozitelor pentru fermieri, redu­cerea numărului de profesori asociaţi (un fel de profesori colaboratori) de la 15.200 la 2.000, creşterea preţurilor biletelor pentru transportul în comun cu 25% începând cu martie 2013 şi renunţarea la unele beneficii sezoniere pentru cei fără loc de muncă.

Un guvern şubred

Dar austeritatea destabilizează gu­vernul, sudat doar de presiunile externe ca Grecia să aibă o conducere stabilă.

Publicaţia elenă Ta Nea scrie că este foarte probabil ca premierul Antonis Samaras să fie forţat să remanieze guvernul, la care nu va mai participa formaţiunea Stânga Democrată, condusă de Fotis Kouvellis. Acesta refuză să accepte noi reforme pentru piaţa muncii.

Atena şi Troica trebuie să ajungă la un acord privind noul pachet de austeritate, de 13,5 miliarde euro, până la reuniunea de pe 12 noiembrie a miniştrilor de finanţe din zona euro pentru a primi la timp finanţare. Samaras a avertizat de mai multe ori că Atena va rămâne fără bani până pe 16 noiembrie.

Spania se pregăteşte să ceară ajutor, dar nu va folosi banii

Guvernul Spaniei, presat de unele state din zona euro să acceseze programele de bailout ale uniunii monetare, este pregătit să facă o cerere de ajutor dar numai pentru a permite Băncii Centrale Europene să înceapă achiziţia de obligaţiuni suverane spaniole, scrie Financial Times.

Madridul aşteaptă însă să vadă cum eventuala cerere va îi va influenţa pe partenerii europeni. Spania nu cere mai mulţi bani de la ESM, macanismul permanent de bailout al uniunii monetare, după ce a primit acordul zonei euro pentru o linie de cerdit de până la 100 miliarde euro pentru susţinerea băncilor, a spus un oficial din guvernul de la Madrid. Însă guvernul va cere o linie de credit pentru a îndeplini astfel condiţiile cerute pentru ca BCE să achiziţioneze la nevoie obligaţiuni.

Unii oficiali europeni sunt frustraţi de aparenta reticenţă a premierului Mariano Rajoy de a cere un ajutor care ar fi benefic pentru economie. Unii analişti spun că Rajoy încearcă să întârzie bailoutul de teamă că-şi va pierde din popularitate. Pe de altă parte, Germania vede în ajutarea Spaniei o soluţie extremă. Berlinul este îngrijorat că ajutorul va reduce şi mai mult încrederea pe care pieţele o au în statele mai slabe ale zonei euro, ceea ce sa va reflecta în creşterea costurilor de fianncţare ale acestora.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9471
Diferență: 0,0142
Ieri: 4.9464
Azi: 4.6905
Diferență: -0,3463
Ieri: 4.7068
Azi: 5.7699
Diferență: 0,4055
Ieri: 5.7466
Azi: 4.8974
Diferență: 0,5585
Ieri: 4.8702