Guvernul german a înregistrat un excedent bugetar de peste 10 miliarde de euro în 2018, al patrulea excedent consecutiv, potrivit Handelsblatt.
Cu numai câteva luni în urmă, excedentul era estimat la 5-8 miliarde de euro. Noua estimare de peste 10 miliarde de euro are legătură cu veniturile fiscale mai mari generate din creşterea câştigurilor companiilor şi salarii majorate.
Acum, însă, ministrul german de finanţe Olaf Scholz îi va avea de înfruntat atât pe proprii colegi de cabinet, cât şi pe omologii din Europa şi de peste hotare. Din Franţa până în SUA, de la Comisia Europeană la FMI, toată lumea cere Germaniei să cheltuiască mai mult pe infrastructureă şi apărare.
Germania este singura dintre marile economii ale zonei euro care înregistrează un excedent. Italia şi Franţa sunt aşteptate să încalce reglementările bugetare ale zonei privind datoriile şi limitele de deficit anul viitor, iar Spania ar putea încălca regulile în 2019. Dincolo de Atlantic, administraţia americană se aşteaptă la un deficit de 6% pe anul viitor.
Un numărr de economişti germani cred că excedentul nu ar trebui cheltuit nicicum, ci folosit pentru plata datoriilor. Datoria Germaniei reprezintă în prezent 64,1% din PIB, comparativ cu o medie de 88,9% în zona euro şi 105,8% în SUA. Pe lângă plata datoriei, economişti ca directorul institutului Ifo Clemens Fuest recomandă alocarea de fonduri suplimentare în cadrul unui fond special pentru populaţia aflată în curs de îmbătrânire.
O majoritate a nemţilor sunt mai mult sau mai puţin de acord cu Fuest, relevă un sondaj YouGov realizat pentru Handelsblatt. Aproximativ 51% dintre aceştia vor să folosească fondurile în plus în scopuri sociale, ca susţinere pensiilor. Scholz a pledat pentru un astfel de caz în vară în încercarea de evitare a apariţiei unui “Trump german”.
Guvernul cancelarului Angela Merkel nu va aborda probabil acest suviect pentru că este vorba de un angajament costisitor pe mai multe decenii. Scholz vrea la rândul său să evite cheltuieli care să se răsfrângă în buget. Excedentul ocazionat ce rezultă de pe urma unor condiţii economice favorabile nu poate fi canalizat în angajamente pe termen lung, spune acesta.
Din acest motiv, ministrul german ezită să elimine aşa-numita taxă a solidarităţii impusă iniţial pentru a ajuta la plăţile pentru reunificare. În urma eliminării acesteia ar dispărea 20 miliarde de euro pe an.
Şi membrii partidului de guvernământ Creştin Democrat, dar şi social democraţii avertizează în legătură cu planurile de cheltuieli. Ciclul economic s-ar putea inversa, apărând astfel deficite neaşteptate. Astfel, Scholz şi Merkel ar putea decide să nu facă nimic deocamdată şi să păstreze banii pentru zile negre.