La 35 de ani de la reunificare, încă există o discrepanţă foarte puternică între fosta Germanie de Est şi cea de Vest, chiar şi în rândul tinerilor care au trăit doar într-o ţară unificată. Elisabeth Kaiser, noul comisar pentru Germania de Est, a încercat să explice de ce pentru Deutsche Welle.
Elisabeth Kaiser este din Gera, din statul estic Turingia. Când aceasta s-a născut în 1987, Germania era încă divizată. Doi ani mai târziu, Zidul Berlinului a căzut, iar pe 3 octombrie 1990 Republica Democrată Germană a devenit istorie.
„Nu am trăit conştient perioada reunificării, însă povestirile părinţilor şi bunicilor mei m-au modelat“, scrie Kaiser într-un raport anual prezentat în Berlin chiar la timp pentru aniversarea a 35 de ani de Germanie unită. Pentru membra în vârstă de 38 de ani a Partidului Social Democrat de centru-stânga, aceasta este o premieră, în condiţiile în care deţine poziţia respectivă din mai 2025, când s-a format noul guvern federal.
În raportul său, Kaiser, politolog, se concentrează asupra modului în care tinerii percep o Germanie care este unită de 35 de ani. Totuşi, titlul raportului sugerează divergenţa dintre fostul Vest şi Est: „Creştem în unitate?“.
Oficial, răspunsul este „da“, pentru că acum există o singură naţiune germană. „Noi, copiii de la finalul anilor ’80 şi ’90, suntem prima generaţie care a socializat într-o Germanie unită. Totuşi, pentru tinerii care cresc acolo, estul este încă mult mai mult decât un punct cadinal. Este un spaţiu care modelează identităţi şi influenţează vieţi“, subliniază aceasta în prefaţa raportului.
Kaiser, care a studiat la Universitatea din Potsdam, în statul Brandenburg din estul ţării, vede diferenţe între ea şi tinerii din fosta Germanie de Vest. Aceasta crede că există motive bune pentru acest lucru. Chiar dacă tinerii germani cresc în aceeaşi ţară de trei decenii şi jumătate, condiţiile creşterii lor diferă încă în aspecte importante.
În raportul său, Kaiser face referire la un studiu privind egalitatea dintre fostele est şi vest. Acesta arată că în orăşele şi regiuni rurale transportul public şi unităţile medicale nu mai sunt garantate universal în statele estice. În plus, oamenii au venituri sub medie, iar probabilitatea ca aceştia să depindă de beneficii sociale este mai mare.
„Avuţia este de asemenea mai scăzută în est decât în vest“, adaugă Kaiser. „Acest lucru modelează vieţile multor estici până la vârsta adultă pentru că au şanse mai reduse de a se baza pe părinţi pentru susţinere financiară în timpul vieţii lor“.
În plus, îmbătrânirea populaţiei din regiunile rurale ale Germaniei estice este mai pronunţată decât în zonele vestice. Proporţia tinerilor este cu mult sub media naţională.
La prezentarea raportului, Kaiser a detaliat acest aspect: „Chiar şi acum, tinerii din est sunt dezavantajaţi pentru că avuţia este în principal transmisă prin moştenire“. Administraţiile fiscale din statele vestice au raportat peste 106 miliarde de euro sub formă de avuţie moştenită sau dăruită, pe când în est cifra a fost sub şapte miliarde.
Kaiser găseşte acest aspect problematic şi crede că o dezbatere serioasă privitoare la legislaţia legată de moştenire ar putea fi justificată.
Până la urmă, evaluarea politoloagei este una amestecată. Germania de est s-a dezvoltat bine în multe domenii, economia a avansat, există o scenă start-up vibrantă, iar regiunea este un pionier în dezvoltarea energiilor regenerabile.
Însă pe termen lung, toate acestea nu sunt suficiente pentru a ajunge din urmă vestul. Iar situaţia va fi probabil şi mai dificil de schimbat pe viitor din cauza îmbătrânirii populaţiei în est şi exodului multor tineri către vest.
