Către Germania se îndreaptă peste 20% din exporturile României, iar către Franţa 7%.
Numărul de şomeri din Germania s-a redus în august cu circa 7.000, la 2,79 de milioane, potrivit Agenţiei Federale a Muncii. Datele sunt ajustate sezonier. Rata şomajului a rămas la minimul istoric de 6,4%. Indicele PMI (Purchasing Managers’ Index) al industriei prelucrătoare a avansat puternic, de la 51,8 puncte în iulie la 53,2 puncte, cel mai ridicat nivel din ultimele 16 luni, cu mult peste referinţa de 50 de puncte care arată creştere, scrie Bloomberg. Indicatorul este calculat pe baza informaţiilor furnizate de directorii de achiziţii ai companiilor.
Motorul industrial german duduie
Comenzile noi au crescut cu cel mai rapid ritm din aprilie 2014. Cererea a venit şi de la clienţi germani şi de la clienţi din străinătate. Uzinele au raportat revenirea contractelor din străinătate mai ales a celor cu SUA şi ţări din Orientul Mijlociu. Un semn de optimism, companiile industriale
şi-au majorat personalul pentru a 11-a lună consecutiv în august. De asemenea, acestea au continuat să-şi majoreze preţurile de vânzare chiar dacă producţia s-a ieftinit.
Germania va înregistra creştere „solidă“, sprijinită atât de cererea internă, cât şi de cea externă, prezice Bundesbank. Încrederea companiilor şi întreprinzătorilor în economia germană s-a îmbunătăţit în ultimele două luni, cu toate că în această perioadă s-au înmulţit semnele că economia Chinei, către care se îndreaptă o mare parte din exporturile germane, încetineşte. De-a lungul timpului, exporturile germane au dat dovadă de flexibilitate.
Încrederea Bundesbank în cererea internă s-ar putea explica prin creşterea puterii de cumpărare în urma introducerii, de la începutul anului, a primului salariu minim pe economie din istoria Germaniei reunificate. De asemenea, „Energiewende“, ambiţiosul program al Germaniei de a trece de la energie fosilă la energie regenerabilă, dă rezultate poziţive la nivelul preţurilor, energia regenerabilă care intră cu prioritate în reţea făcând facturile mai mici.
„Piaţa muncii din Germania este robustă şi foarte stabilă. În contextul unei economii globale slăbite de încetinirea Chinei, consumul intern este mai important ca niciodată, iar aici piaţa muncii acţionează ca un punct de sprijin pentru economie“, spune Johannes Gareis, analist la banca Natixis.
Datele statistice arată că numărul persoanelor fără loc de muncă s-a redus cu câte 3.000 în fosta Germanie de Vest şi în fosta Germanie de Est.
De altfel, în întreaga zonă euro şomajul, una dintre cele mai grave consecinţe ale crizei datoriilor, pare că dă înapoi. Rata şomajului din uniunea monetară a celor 19 ţări s-a redus de la 11,1% în iunie la 10,9% în iulie, cel mai redus nivel începând cu februarie 2012, potrivit datelor Eurostat. Situaţia s-a ameliorat în Italia, Spania şi Portugalia, economii problemă ale zonei euro, însă diferenţele dintre periferia uniunii monetare şi centrul ei rămân uriaşe. Spre exemplu, în Spania rata şomajului din iulie este de 22,2%. În Grecia, pentru care Eurostat publică date cu întârziere, indicatorul este de aproximativ 25%. La nivelul UE, rata şomajului a scăzut de la 9,6% la 9,5%, minimul de după iunie 2011.
Franţa face experimente
În Franţa, guvernul socialist condus de preşedintele François Hollande încă face experimente pentru găsi reţeta repornirii economiei. Ministrul de finanţe Michel Sapin a făcut lumină în planurile guvernului confirmând că acesta va insista pe un program masiv, de două miliarde de euro, de reduceri de taxe pentru cetăţenii cu venituri mici.
El a asigurat că banii necesari există în pofida incertitudinilor şi pesimismului care planează asupra economiei, scrie The Local.fr. Anterior, mai toţi reprezentanţii de top ai guvernului, inclusivg Hollande, au asigurat că revenirea economică „există“, ea este acolo, dar nu se simte pentru că este prea firavă. Sapin a explicat că reducerea impozitului pe venit va fi amortizată prin diminuarea cheltuielilor guvernului şi aparatului de stat.
„Avem mijloacele, având în vedere sumele considerabile cheltuite de stat, de autorităţile locale şi de asigurările sociale. Numărul de gospodării care plătesc impozit pe venit a crescut din 2010 până în prezent. Ar fi normal să ne întoarcem la nivelurile din 2010 plătind înapoi celor mai puţin avuţi pentru eforturile lor“, a spus ministrul. Aceasta nu va însemna însă că francezii bogaţi vor plăti mai mult pentru ca taxele francezilor săraci să scadă. Soluţia guvernului pare ciudată având în vedere că Franţa este recunoscută ca „iubitoare“ de taxe.
„Nimeni nu va plăti impozit pe venit mai mare în 2016“, a menţionat Sapin. De asemenea, a mai spus el, aceste reduceri de taxe nu înseamnă că deficitul bugetar va creşte. Din contră, el trebuie să se micşoreze.
Economia franceză a stagnat în al doilea trimestru, după un avans încurajator de 0,7% în primele trei luni ale anului.
