Germania a anuntat joi ca intentioneaza sa aduca, din 2005, deficitul bugetar in limitele stabilite de reglementarile fiscale ale Uniunii Europene, pentru prima oara din 2001, informeaza Financial Times.
In acest scop, Germania va aplica un mix de masuri bugetare, printre care vanzarea unor creante pe termen lung ale statului, in valoare de 18 miliarde euro (23,2 miliarde dolari) si mutarea unei sarbatori publice. Masurile ar trebui sa aduca economii si venituri suplimentare la buget in valoare de 10 miliarde euro, a declarat ministrul de finante Hans Eichel.
Lista masurilor propuse arata cat de ingust a devenit terenul de manevra al lui Eichel, in eforturile sale de a aduce deficitul sub pragul de 3% din produsul intern brut, limita stabilita in Pactul de Stabilitate.
Potrivit ministrului de finante, propunerile nu reprezinta prima lui alegere, dar reflecta importante constrangeri politice si economice. Pentru acest an, economistii preconizeaza un deficit bugetar de 3,8% din PIB.
Toate masurile care urmeaza sa fie luate indeplinesc doua criterii, a aratat Eichel: sunt neutre din punct de vedere fiscal, asa ca nu vor afecta cresterea economica; in plus, nu necesita aprobarea camerei superioare a Parlamentului, Bundesrat (camera care reprezinta interesele celor 16 landuri germane), dominata de opozitie.
"Aceasta nu este o politica fiscala pe care o putem promova pe termen lung", a recunoscut Eichel. "O alternativa mai rationala din punct de vedere economic" ar fi fost sa se renunte la unele din subventiile si facilitatile fiscale in valoare de 157 miliarde euro, pe care statul german le acorda in fiecare an. Dar aceasta propunere, sustine ministrul, ar fi fost aproape sigur sortita esecului in Bundesrat.
In ultimii trei ani, bugetul Germaniei a devenit o radiografie a problemelor cu care se confrunta cea mai mare economie din Europa. Cresterea lenta, somajul si nivelul redus al consumului exercita presiuni asupra veniturilor fiscale, in timp ce statul se straduieste sa acopere lipsurile tot mai vizibile din schema asigurarilor de somaj.
Potrivit unor experti, scaderea veniturilor din taxele pe tutun si combustibili vor complica in 2005 problema, diminuand cu 3,5 miliarde euro veniturile bugetare prognozate pe anul urmator. In acelasi timp, deficitul bugetului fondului de somaj va fi cu 3 miliarde de euro mai mare decat se astepta, iar profitul bancii centrale ar putea fi cu 3,5 miliarde euro sub nivelul prognozat.
Decizia de a muta Ziua Unitatii Nationale, de pe 3 octombrie pe prima duminica a lunii, cu toate ca a fost aprobata de cancelarul Gerhard Schroder, a fost criticata de toate partidele.
Economistii s-au opus mai degraba deciziei de a vinde investitorilor, pentru 5,5 miliarde euro, creante ale statului fata de Deutsche Telekom si Deutsche Post, in valoare de 18 miliarde euro. La privatizare, grupurile au lasat pe seama statului o treime din datoriile lor la sistemul de pensii, dar au fost de acord sa plateasca restul in rate anuale. Cele 18 miliarde euro reprezinta suma acestor plati, intre 2004 si 2090.
Tranzactia nu numai ca ofera un discount substantial, spun economistii, dar va impovara si bugetele viitoare, o data ce banii se vor termina. "Este o risipa, mai costisitoare decat datoria, si este opusul unei politici fiscale sustenabile", a declarat Rudiger Parsche, expert in politica fiscala la institutul Ifo.
Printre alte masuri anuntate de guvern in vederea reducerii deficitului se numara o inghetare a salariilor angajatilor din sectorul public, care ar putea aduce economii in valoare de 2 miliarde euro, precum si o reducere obligatorie a cheltuielilor ministerelor, cu un miliard de euro.
ioana.leaua@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
