Berlinul speră că tehnologia fuziunii nucleare va asigura Germaniei energie curată şi fiabilă din abundenţă, însă criticii spun că este o risipă de bani în condiţiile în care aceasta nu va soluţiona problemele legate de climat şi energie pe termen scurt, scrie Deutsche Welle.
Germania consumă extrem de multă energie pentru a-şi susţine puterea manufacturieră şi sectoare mari consumatoare de energie precum cel auto şi industria chimică.
Ţara, cea mai mare economie din Europa, se bazează în continuare masiv pe combustibili fosili pentru nevoile sale energetice, deşi cota energiilor regenerabile a crescut constant în ultimele două decenii.
Guvernul german implementează un ambiţios plan de tranziţie energetică pentru a ajunge la zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2045. Acesta a eliminat complet energia nucleară în 2023 şi plănuieşte să scape de dependenţa de cărbune până în 2038.
Pentru a-şi pune în echilibru angajamentele privind energia şi mediul, Berlinul pariază şi pe noi tehnologii cum ar fi hidrogenul verde şi fuziunea nucleară.
Guvernul cancelarului Friedrich Merz a dezvăluit recent un plan de acţiune pentru accelerarea dezvoltării tehnologiei fuziunii nucleare. Acesta vrea ca Germania să construiască primul reactor de fuziune din lume, alocând 1,7 miliarde de euro pentru finanţarea proiectului. Berlinul speră ca tehnologia să furnizeze energie curată, sigură şi fiabilă din abundenţă pe viitor.
Sarah Klein, comisar pentru cercetare în domeniul fuziunii la Institutul Fraunhofer din Aachen, Germania, spune că investiţiile în tehnologia de fuziune sunt „un pariu strategic inteligent pe termen lung“. „Germania rămâne astfel în fruntea unei curse tehnologice mondiale, iar tehnologia este crucială pentru asigurarea suveranităţii energetice după eliminarea treptată a combustibililor fosili“, a declarat aceasta pentru DW.
Sibylle Gunter, director la Institutul Max Planck, este de acord, remarcând că cererea de energie „creşte constant“ în Germania.
„Fuziunea nucleară este o tehnologie care ne poate ajuta să ne asigurăm aprovizionarea cu energie fără emisii de CO2 pe termen lung şi să rămânem competitivi ca naţiune industrială“.
Spre deosebire de fisiunea nucleară, fuziunea nucleară nu lasă în urmă deşeuri radioactive, promiţând astfel să genereze energie abundentă, prietenoasă cu climatul, fără poluare şi deşeuri radioactive.
Nu doar Germania pariază pe fuziune nucleară. Ţări ca SUA, China, Japonia şi UK pompează miliarde în accelerarea dezvoltării tehnologiei. În plus, zeci de startup-uri private s-au alăturat cursei.
„Cele mai inovatoare economii din lume realizează deja investiţii substanţiale în domeniu. Prin urmare, investiţiile în fuziune reprezintă o strategie viitoare vitală pentru sectorul high-tech german“, a declarat Klein. Astfel de investiţii sunt cruciale pentru ca Germania să rămână competitivă pe scena globală şi să-şi asigure suveranitatea tehnologică.
„Dincolo de ştiinţă, fuziunea este un catalizator al inovaţiei“, potrivit Sarei Klein.
Criticii, însă, văd astfel de investiţii ca fiind nechibzuite şi o risipă de resurse. Aceştia argumentează că banii ar putea fi cheltuiţi mai bine pe scalarea altor proiecte din domeniul energiei regenerabile.
Însă Sibylle Gunter este convinsă că nu trebuie să existe „un conflict între regenerabile şi energia de fuziune“ pentru că cele două se pot completa.
Daniel Kammen, profesor la Universitatea John Hopkins, anticipează că prototipuri de fuziune vor fi în faza de pilot în reţea în decurs de un deceniu, poate chiar mai devreme.
Alţi experţi însă, inclusiv Sarah Klein, spun că va dura mai mult de-atât până când energia de fuziune viabilă comercial să se materializeze. Din acest motiv, este necesară o dezvoltare urgentă a regenerabilelor şi stocării în prezent.
Sibylle Gunter se aşteaptă ca primele centrale de fuziune să intre în reţea în „aproximativ două decenii“, însă doar dacă eforturile necesare sunt depuse acum.
„Întrebarea este: Suntem pregătiţi astăzi să investim într-o tehnologie pentru ca aceasta să fie disponibilă când avem nevoie de ea pentru a ne acoperi nevoile de energie în creştere?“
