În Germania, populaţia în curs de îmbătrânire pune presiune crescândă pe sistemul de pensii local. Noul ministru al muncii, Barbel Bas, a stârnit nemulţumire cu o propunere privind reformarea acestuia. Ideea pe care insistă este să-i pună să plătească pe bugetari şi pe liber-profesionişti, scrie Deutsche Welle.
Baby boomerii germani se pensionează. Cei născuţi în perioada 1955-1969, când rata natalităţii se situa la un maxim istoric, trăiesc de asemenea mai mult. Forţa de muncă nu creşte în acelaşi ritm. Cine va plăti în acest caz pensiile celor vârstnici? O parte considerabilă din bugetul federal este direcţionat către susţinerea sistemului public de pensii, iar noul ministru al muncii, Barbel Bas de la partidul social-democrat de centru stânga (SPD), a reiterat recent o idee privitoare la soluţionarea parţială a acestei probleme.
Sistemul de pensii din Germania, creat în 1889, este bazat pe o schemă în care pensiile pensionarilor actuali sunt plătite prin contribuţii de la angajaţii actuali, un sistem cunoscut drept „contractul intergeneraţional“.
Liber-profesioniştii nu sunt obligaţi să contribuie, aceştia putând face plăţi la sistemul de pensii de stat pe bază voluntară sau opta pentru o pensie privată.
Sistemul public de pensii este obligatoriu doar pentru angajaţi. Liber-profesioniştii pot contribui la sistemul de stat sau se pot baza în întregime pe scheme private. Funcţionarii publici au propriul sistem de pensii. Cele două grupuri reprezintă aproximativ 12% din populaţia de vârstă activă. Mulţi politicieni de stânga insistă că singura cale de a salva sistemul de stat este ca toţi membrii acestor grupuri de oameni bine plătiţi să fie forţaţi să contribuie la fondul de stat pentru pensii.
Noul ministru al muncii Barbel Bas a relansat această idee, însă propunerea sa a stârnit nemulţumire în rândul partenerilor de coaliţie ai SPD, care au respins-o ca fiind nepotrivită ca soluţie pe termen scurt.
Noul guvern de coaliţie din Germania s-a angajat să nu reducă pensiile, să nu majoreze contribuţiile pentru pensie sau să crească vârsta de pensionare dincolo de 67 până în 2029. Pensionarii constituie o bază de alegători considerabilă şi în creştere. Perspectivele sunt însă sumbre: la începutul anilor ’60, existau încă şase muncitori asiguraţi activ pentru fiecare pensionar, iar acum raportul este de 2 la 1 şi continuă să scadă.
Cum funcţionează sistemul public de pensii german? O contribuţie de 18,6% din salariul lunar brut al angajatului merge către fondul de stat pentru pensii, suma fiind plătită în mod egal de angajator şi angajat. Contribuţia lunară nu poate depăşi 1.404,30 de euro.
Guvernul se aşteaptă ca rata contribuţiei să urce la 20% din 2028, la 22,3% până în 2035, unde se aşteaptă să rămână până în 2045. Actualul „nivel al pensiei“ este 48% din salariul mediu lunar din Germania, un procent pe care guvernul federal vrea să-l garanteze prin lege până în 2040.
În 2023, pensia medie lunară pentru limită de vârstă s-a situat la 1.550 de euro în Germania.
Ultimele date arată că 61% dintre pensionari primesc sub 1.200 net pe lună de la sistemul public de pensii. Unu din trei pensionari primesc sub 750 de euro net.
Multe femei din Germania primesc pensii mult mai mici, sau deloc. Asta pentru că au lucrat în joburi prost plătite, iar multe au petrecut mulţi ani acasă, adesea nerevenind la muncă mult timp după ce au avut copii.
Pe lângă sistemul public de pensii, există şi planuri private ale companiilor şi mai multe opţiuni pentru planuri private individuale de investiţii pentru pensie.
Timpul petrecut în creşterea copiilor, în învăţământ, şomaj sau boală contează de asemenea pentru pensie. Străinii care au muncit sau plătit contribuţii în Germania timp de peste 60 de luni au dreptul la pensie germană după ce ajung la limita de vârstă.
Noul guvern a convenit înfiinţarea unei comisii pe pensii care să facă propuneri de reformare a sistemului, iar acest lucru se va materializa rapid, potrivit noului ministru al muncii.
