Business Internaţional

Germania şi FMI fac presiuni pentru ca băncile şi investitorii din Cipru să participe la salvarea ţării

Arhiepiscopul Chrysostomos al Ciprului: „Dacă vor să ne distrugă impunând condiţii dure, atunci vom spune adio monedei euro. Putem supravieţui cu vechea monedă“. AFP/Mediafax Foto

Arhiepiscopul Chrysostomos al Ciprului: „Dacă vor să ne distrugă impunând condiţii dure, atunci vom spune adio monedei euro. Putem supravieţui cu vechea monedă“. AFP/Mediafax Foto

Autor: Bogdan Cojocaru

12.03.2013, 00:07 1031

Şeful bisericii ortodoxe cipriote a îndemnat guvernul, care caută un ajutor financiar internaţional, să nu cedeze presiunilor FMI pentru a nu distruge ţara, Fondul a atras atenţia că băncile ar putea avea nevoie de mai mulţi bani decât s-a calculat iniţial, investitorii ruşi vor un control mai mare asupra sistemului bancar cipriot, iar Germania insistă ca oligarhii ruşi să contribuie cu bani la salvarea ţării. Acesta este lanţul slăbiciunilor şi intereselor pe care liderii UE trebuie să-l spargă în această săptămână pentru a salva o economie mică, dar de o importanţă prea mare în lupta zonei euro cu criza.

„Dacă vor să ne distrugă impunând condiţii dure, atunci vom spune adio monedei euro. Putem supra­vieţui cu vechea monedă“, a declarat arhiepiscopul Chrysostomos al Ciprului, o figură influentă pe scena politică a Ciprului. El a îndemnat guvernul să nu cedeze în în faţa FMI.

Guvernul Ciprului face eforturi disperate pentru a obţine un bailout care să nu presupună forţarea celor care au constituit depozite la băncile cipriote să plătească pentru salvarea ţării, scrie Financial Times.

Ciprul ar avea nevoie de împrumuturi de urgenţă de 17 miliarde de euro, aproape cât economia ţării, pentru a recapitaliza sistemul bancar exagerat de mare, dar şi pentru plata datoriilor şi acoperirea cheltuielilor guvenului, în condiţiile în care oficiali de la Nicosia au avertizat că rezervele băneşti se  vor epuiza până în luna mai. Cea mai mare parte a fondurilor va fi utilizată pentru recapitalizarea băncilor.

Dar creditorii internaţionali – FMI, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană - au început să pună presiune pe guvern, cerând creşterea impozitelor pe profit şi introducerea unei taxe pe câştigurile de capital şi a alteia pe tranzacţiile financiare pentru a se asigura că ţara îşi va putea plăti datoriile rezultate din pachetul de bailout, potrivit Cyprus Mail. Impozitul pe profit, în prezent de 10%, ar putea fi majorat la 12,5%, potrivit unui oficial al zonei euro apropiat discuţiilor. Ciprul se opune taxei pe tranzacţiile financiare, care va fi adoptată de anul viitor de 11 ţări ale zonei euro, considerând că aceasta va alunga capitalul investitorilor străini. Creditorii vor, de asemenea, ca Nicosia să privatizeze companiile de stat.
 

Băncile sunt focarul de infecţie

Fondul american PIMCO, cel mai mare investitor în obligaţiuni din lume, a calculat că băncile cipriote ar avea nevoie de 6 miliarde euro în scenariul de bază şi de până la 8,86 miliarde euro în scenariul advers. Însă FMI consideră că scenariul advers este prea optimist şi insistă că băncile cipriote au nevoie de zece miliarde de euro.

O parte din capital ar putea veni de la investitorii ruşi, care sunt interesaţi să obţină participaţia majoritară la Cyprus Popular Bank şi să-şi majoreze deţinerile la Bank of Cyprus, pe care deja o controlează. Astfel, investitorii ruşi şi-ar mări influnţa în sectorul bancar cipriot doarece aceste două bănci sunt cele mai mari din Cipru. Cyprus Popular Bank a fost naţionalizată anul trecut cu un pachet de bailout de 1,8 miliarde de euro. Băncile cipriote au fost sever afectate de restructurarea datoriilor greceşti, cea mai mare din istorie, care le-a provocat pierderi de 4,5 miliarde euro. Cu active de 120 miliarde euro, sectorul bancar cipriot este de şapte ori mai mare decât economia de 18 miliarde de euro. Spre comparaţie, sectorul bancar ante-criză al Irlandei este de opt ori mai mare decât PIB-ul ţării.  Activele băncilor din Cipru s-au majorat cu 50% din 2007 până în 2012, în parte datorită fugii capitalului din Grecia.

Potrivit scenariilor diverşilor analişti, Bank of Cyprus ar avea nevoie de 2,8-3,9 miliarde euro, iar Popular Bank de 2,7-3,8 miliarde euro. Băncile spun că aceste calcule sunt exagerate.
 

Rusia, jucător cheie în salvarea Ciprului

Noul preşedinte Nicos Anastasiades se va întâlni cu omologul său rus Vladimir Putin în următoarele săptămâni pentru a discuta un posibil ajutor din parte Rusiei. Anastasiades va cere prelungirea cu cinci ani a unui împrumut de 2,5 miliarde euro scadent în 2016 acordat de Rusia şi reducerea dobânzii de 4,5%. Oficiali ai zonei euro spun că preşedintele va cere o reducere substanţială, de 1,5 – 2 puncte procentuale.

Germania, susţinută de Olanda şi Finlanda, face presiuni ca persoanele care au conturi la băncile cipriote, în marea lor majoritate oameni de afaceri ruşi şi britanici, să contribuie la plata costurilor pentru salvarea ţării. Berlinul nu se grăbeşte să sprijine financiar Ciprul deoarece consideră că această ţară este o maşină de spălat bani pentru oligarhii ruşi. Cetăţenii ruşi deţin între 7 şi 14% din totalul depozitelor bancare din Cipru, potrivit EuroMoney. Ponderea nu include depozitele constituite de rezidenţii ruşi care trăiesc în Cipru. Avertismentul Nicosiei că guvernul va rămâne fără bani până în mai a speriat deponenţii, rezultatul fiind reducerea cu 2% a depozitelor în ianuarie.

Rusia ar participa, alături de FMI, BCE şi CE, la salvarea Ciprului dacă ar primi acelaşi statut cu cel al creditorilor din zona euro, adică dacă va avea întâietate la plată ca şi aceştia, scrie agenţia Thomson Reuters.

Liderii Uniunii Europene se vor întâlni pe 14 şi 15 martie la Bruxelles pentru a discuta condiţiile salvării Ciprului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO