Valls a pledat din nou ca Germania, cea mai mare economie europeană, să facă mai multe investiţii pentru a relansa creşterea economică în Europa. Cancelarul german a răspuns diplomatic, dar explicit.
„Există multe posibilităţi de a crea creştere fără a face cheltuieli suplimentare. Germania a arătat că este posibilă consolidarea bugetară şi în paralel crearea de creştere“.
Valls a cerut mai multă înţelegere pentru Franţa din partea Germaniei. „Germanilor le place ca Franţa să îşi respecte angajamentele, iar francezilor le plac germanii care îi înţeleg.“
Franţa şi Germania, cele mai mari economii din zona euro, se acuză una pe alta de frânarea revenirii economiei zonei euro. În august Merkel a reproşat Franţei că a încălcat regulile bugetare pe care singură s-a angajat să le respecte şi că astfel au contribuit la frânarea redresării economice din zona euro. Tot în august preşedintele francez François Hollande a spus că politicile de austeritate pe care Franţa a fost forţată să le adopte pentru a atinge ţintele bugetare prevăzute în tratatele europene fac creşterea imposibilă.
Germania promovează cel mai puternic austeritatea. Franţa a amânat recent din nou, până în 2017, reducerea deficitului bugetar sub limita impusă de Uniunea Europeană de maximum 3% din PIB.
De asemenea, Franţa cere Germaniei să investească mai mult, în special în infrastructură, pentru a stimula economiile mai slabe din zona euro. Vizita lui Valls în Germania arată că în esenţă cele două ţări rămân pe poziţii.
Însă ambele au ce învăţa una de la alta, scrie CNBC.
Disciplina fiscală este un comportament pe care Franţa ar putea să-l înveţe de la Germania. Berlinul a trecut de la deficit bugetar la excedent în 2012. De altfel, cancelarul german acuză ţări cum sunt Franţa şi Italia, care au deficite bugetare mari şi care încalcă regulile bugetare fixate la Bruxelles pentru înăbuşirea creşterii economiilor din zona euro.
Franţa ar putea să înveţe de la Germania şi despre eficienţă. Deşi Franţa cheltuieşte mult mai mult pe asistenţă socială decât Germania, diferenţa dintre veniturile cele mai mari şi cele mai mici este cam aceeaşi, ceeea ce înseamnă că Franţa ar avea de unde să-şi sporească eficienţa, a declarat pentru CNBC Guntram Wolff, directorul prestigiosului grup de experţi Bruegel din Bruxelles.
În schimb Franţa poate fi un model în ce priveşte puterea sindicatelor, care pot mobiliza cetăţenii foarte rapid şi sunt invitate de guvern să îşi spună părerea despre chestiunile care ţin de economia naţională.
Preşedintele francez François Hollande, care avertiza asupra riscului deflaţionist în Europa, a încercat să determine Germania să fie locomotiva creşterii economice din Europa. „Excedentele comerciale ale Germaniei şi situaţia sa financiară îi permit să investească mai mult. Acesta este cel mai mare serviciu pe care Germania poate să-l facă Franţei şi Europei“.
Franţa a reuşit să construiască proiecte de infrastructură mai rapid decât Germania, spune Timo Klein, senior economist la compania de cercetare de piaţă IHS Economics.
Cu toate că în Franţa se lucrează doar 35 de ore pe săptămână, productivitatea per capita este mai mare în Franţa decât în Germania.
