Germania îşi propune să ajute companiile industriale aflate în dificultate cu preţuri mai mici la energie electrică, însă criticii spun că planul ar putea pune în pericol stabilitatea pieţei, ar descuraja afacerile de la consumul responsabil de electricitate şi în unele cazuri ar duce la costuri inutile pentru contribuabil, scrie Deutsche Welle.
Înainte de alegerile generale din februarie, liderii de business din industria ţării au tras un semnal de alarmă. Aceştia au îndemnat noul guvern să ia măsuri împotriva preţurilor ridicate ale energiei electrice şi au avertizat asupra închiderii afacerilor şi a relocării companiilor în străinătate dacă nu se întâmplă nimic. Ei avertizează de mai mulţi ani, încă de când Europa era măturată de o criză a energiei, că energia scumpă va goni din ţară investiţiile şi companiile. Unele şi-au închis fabricile germane şi au mutat producţia în locuri mai ieftine, stârnind teama că Germania se dezindustrializează.
Îngrijorările par să fi rezonat cu noul guvern de coaliţie, o alianţă între partidul conservator CDU/CSU şi social-democraţi (SPD), condus de cancelarul Friedrich Merz.
După doar câteva săptămâni la conducere, acesta planifică măsuri semnificative de ajutor.
Cât de mari sunt preţurile la energie electrică pentru industria germană este greu de arătat cu o singură cifră, deoarece ameliorarea din prezent a costurilor energiei electrice variază în funcţie de dimensiunea companiei şi de sector.
Conform unui studiu realizat de Asociaţia Bavareză de Afaceri (vbw), preţurile energiei electrice industriale din Germania s-au situat în jurul mediei europene în 2022. Cu toate acestea, impactul invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 a afectat pieţele energetice, îngreunând comparaţiile de la an la an.
Datele recente ale UE arată că Germania se clasează pe locul trei în blocul comunitar în ceea ce priveşte preţurile energiei electrice pentru consumatorii non-casnici - o categorie care include nu doar industrii, ci şi instituţii publice precum şcoli şi birouri guvernamentale, ceea ce face dificilă tragerea de concluzii cu privire la impactul asupra industriei în mod specific.
În ceea ce priveşte preţul angro al energiei electrice - înainte de taxe şi impozite - Germania se află la mijloc în comparaţiile internaţionale, a declarat Bruno Burger, expert în energie la Institutul Fraunhofer pentru Sisteme de Energie Solară.
Un lucru este clar, însă, companiile din SUA şi China plătesc semnificativ mai puţin.
În 2023, preţurile energiei electrice pentru industrie au fost de aproximativ 7 eurocenţi (aproximativ 8 cenţi) pe kilowatt-oră în SUA, potrivit think tank-ului german ifo Institute, şi de aproximativ 8 cenţi în China, arată datele vbw.
În Germania, însă, firmele industriale plătesc în jur de 20 de cenţi, spune ifo.
Planurile guvernului de coaliţie de la Berlin includ, se pare, măsuri ample de reducere a preţurilor energiei electrice pentru industrie.
În Germania, preţul energiei electrice este alcătuit din preţul en-gros, plus o taxă pe energie electrică, suprataxe şi taxe de reţea. Taxele de reţea sunt taxe pentru utilizarea reţelei electrice, în timp ce suprataxele finanţează iniţiative guvernamentale specifice.
Berlinul intenţionează acum să reducă preţul energiei electrice cu 5 cenţi pe kilowatt-oră pentru întreprinderi prin reducerea taxei pe electricitate la minimul UE şi prin reducerea suprataxelor şi taxelor de reţea.
De asemenea, guvernul doreşte să extindă programul destinat industriilor mari consumatoare de energie de compensare a preţurilor energiei electrice pentru costurile generate de preţul carbonului.
Andreas Fischer, expert în politici energetice şi climatice la Institutul Economic German (IW) din Köln, crede că „din perspectiva consumatorului, planul este în general pozitiv“. Planul este, de asemenea, criticat.
„O reducere generală a preţurilor la energia electrică contrazice nevoile unui sistem bazat pe energie regenerabilă“, spune Swantje Fiedler, director ştiinţific la Forumul pentru Economie de Piaţă Ecologico-Socială. Mai degrabă, sistemul energetic german ar avea nevoie de stimulente pentru stocarea energiei şi de flexibilitate, a declarat ea pentru DW, deoarece furnizarea de energie electrică regenerabilă inevitabil fluctuează, cu ofertă abundentă vara şi mai mică iarna.
„În acelaşi timp, este important să se ia în considerare cât de flexibilă poate fi o companie“, spune Fischer, expertul de la IW, deoarece nu toate firmele se pot adapta rapid la schimbările în furnizarea de energie electrică sau la preţuri.
Leonhard Probst, de la Institutul Fraunhofer pentru Sisteme de Energie Solară din Freiburg, cu sediul în Germania, consideră că preţurile mai mici la electricitate pot încuraja companiile să nu utilizeze energia electrică mai eficient.
Probst, care administrează platforma Energy-Charts.de - cea mai cuprinzătoare bază de date pentru producţia de energie electrică din Germania - a mai spus că, pe de altă parte, energia electrică mai ieftină poate facilita electrificarea proceselor industriale, ceva bun pentru mediu pe termen lung.
Turnătoria Lössnitz ar fi un astfel de exemplu, deoarece CEO-ul companiei, Max Jankowsky, intenţiona să treacă de la cocs la un cuptor electric de topire. Până acum, însă, preţurile ridicate la energie l-au împiedicat să-şi ducă planul până la capăt. „Se simte ca şi cum ai da peste un fierăstrău circular“, a spus el, referindu-se la riscul ca preţurile electricităţii să rămână permanent ridicate.
Acordul de coaliţie al partidelor aflate la guvernare menţionează, de asemenea, o scutire suplimentară pentru companiile mari consumatoare de energie. Rămâne neclar dacă aceasta include plafonarea preţului en-gros al energiei electrice, deşi unii experţi consideră că aceasta este intenţia.
După cum se arată în defalcarea preţurilor, taxele şi suprataxele reprezintă deja doar o mică parte din costul final al energiei electrice.
Cercetătorul Probst de la Fraunhofer avertizează că scăderea artificială a preţurilor ar putea avea efectul invers: „Dacă energia electrică este insuficientă, dar se vinde ieftin, deficitul urcă şi preţurile cresc în continuare“, a argumentat el.
Sebastian Bolay, şeful departamentului de energie, mediu şi industrie din cadrul Camerei de Industrie şi Comerţ din Germania (DIHK), vede o altă problemă care se profilează la orizont pentru guvern.
„Plafonarea preţurilor ar interfera cu preţurile de pe piaţă şi probabil nu ar fi permisă în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat“, a declarat el. Mai mult, plafonarea preţurilor ar putea fi costisitoare pentru contribuabili, a adăugat Probst, deoarece multe companii care nu au nevoie de scutiri, deoarece costurile energiei reprezintă doar o mică parte din crearea lor de valoare, ar „beneficia inutil“.
