Creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel au fost de acord cu introducerea salariului minim în cadrul acordului de coaliţie cu Partidul Social Democrat.
Stabilirea nivelului minim de salarizare din Germania a revenit până acum sindicatelor şi patronatelor, statul german fiind în prezent unul dintre cele şapte state din Uniunea Europeană unde nu există un salariu minim la nivel naţional.
Salariul minim a făcut obiectul multor controverse în Germania, liderii de afaceri avertizând că efectul va fi un număr mai mic de locuri de muncă, sau transferarea activităţilor de producţie în alte ţări, unde costul forţei de muncă este mai scăzut. Criticii măsurii au mai avertizat că introducerea salariului minim va face Germania mai puţin competitivă.
Pe de altă parte, susţinătorii deciziei au fost nemulţumiţi de unele concesii, între care o perioadă de graţie de doi ani pentru unii angajatori, înainte de introducerea salariului minim.
În plus, prevederea nu se referă la minori, stagiari, ucenici sau şomerii de lungă durată, în primele şase luni de la reangajare.
Pentru restul angajaţilor, reglementările intră în vigoare la 1 ianuarie 2015, iar salariul minim va fi revizuit anual, începând din 1 ianuarie 2018.
Legea necesită şi acordul camerei superioare a Parlamentului, Bundesrat.
Şi alte ţări europene au modificat politica în domeniul salariului minim, precum Marea Britanie, care a anunţat în martie o majorare a acestuia cu 19 pence, la 6,5 lire sterline pe oră.
În luna mai, elveţienii au respins prin referendum o propunere de introducere a celui mai ridicat salariu minim la nivel mondial. Potrivit proiectului, angajatorii ar fi urmat să plătească un salariu minim de 22 de franci elveţieni pe oră (echivalent cu 25 de dolari, 15 lire sterline, respectiv 18 euro).
