Tamas Kozak, secretar general al Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor (OKSZ), a remarcat într-un interviu recent că o astfel de decizie nu ar fi luată la Budapesta. Totuşi, într-o ţară în care retorica antimultinaţionale este larg răspândită, iar profiturile aşteptate nu se materializează din cauza unor măsuri ca taxe speciale şi plafonări de preţuri, giganţii străini din sectorul de retail chiar ar putea părăsi Ungaria, notează Daily News Hungary.
Tesco, Spar şi Aldi au raportat anterior pierderi uriaşe în Ungaria, deşi Lidl rămâne pe profit.
Premierul maghiar Viktor Orban nu pierde nicio oportunitate de a se lăuda că guvernul său finanţează programe de protecţie a familiilor, de susţinere a acestora şi reduceri ale facturilor la utilităţi prin extragerea „profiturilor în exces“ ale băncilor şi multinaţionalelor. Este o chestiune discutabilă, bineînţeles, dacă aşa-numitul profit în exces se poate verifica în vreun registru şi în ce măsură multinaţionalele transferă aceste taxe suplimentare către consumatori.
Şeful OKSZ a vorbit deschis despre riscul real ca o multinaţională de mărimea Tesco sau Spar să se retragă din Ungaria în următorii doi sau trei ani, din cauza climatului ostil şi câştigurilor modeste. El a adăugat că un astfel de verdict nu ar veni din partea oficialilor maghiari, ci de la sediul central al retailerilor.
În opinia sa, plecarea oricărei firme ar afecta concurenţa şi dăuna în ultimă instanţă consumatorilor. Acest lucru pare valabil mai ales în comparaţie cu avantajele dubioase ale sosirii lanţului rusesc Mere în Ungaria, care nu ar putea compensa pierderea Spar sau Aldi din punctul de vedere al experienţei clienţilor sau gamei de produse.
Şeful OKSZ a criticat dur măsura plafonării preţurilor impusă de guvern, numind-o o politică toxică, ce nu aduce niciun beneficiu publicului.
Multinaţionalele sunt puternic afectate de pierderile uriaşe înregistrate în Ungaria. Compania-mamă a Spar a fost obligată de injecteze capital de 30 miliarde de forinţi (80 milioane de euro) pentru a acoperi pierderile respective.
Compania a anunţat că taxa pe retail a generat o pierdere de 32,4 miliarde de forinţi doar în 2024, controalele lunare asupra preţurilor adăugând pierderi de încă 1,5-2 miliarde de forinţi.
Zsolt Palinkas, directorul Tesco Ungaria, a declarat că a sosit momentul pentru eliminarea plafoanelor de preţuri. El le consideră oricum inutile, având în vedere pierderile uriaşe cu care se confruntă sectorul de retail.
Expertul în investiţii Ferenc Farago susţine că Spar, Tesco şi Aldi suportă aceste pierderi uriaşe doar pentru că se aşteaptă la o prăbuşire iminentă a regimului Orban. Acesta anticipează oricum închideri de magazine emblematice în cele mai sărace regiuni.
În ultimii ani, guvernul maghiar a recurs la o serie întreagă de măsuri protecţioniste, cum ar fi o taxă specială pe retail, o taxă pe cifra de afaceri a marilor lanţuri introdusă în 2020, plafonări ale preţurilor, o taxă pe superprofituri, pentru a penaliza companiile multinaţionale şi a le favoriza pe cele locale, în special pe cele care au legături cu aliaţii partidului de guvernare.
Recent, şeful de cabinet al premierului Orban a anunţat că Ungaria analizează prelungirea controalelor asupra preţurilor.
Deşi guvernul prezintă măsurile respective drept necesare pentru o competiţie loială şi pentru protejarea businessurilor locale, acestea sunt văzute de critici drept o cale prin care acesta vrea să-şi întărească controlul asupra economiei.
Guvernul Orban are ca obiectiv strategic aducerea în mâini maghiare a cel puţin 50% din sectoare considerate strategice, retailul numărându-se printre acestea.
