Un document făcut public în octombrie a zguduit capitala UE, prezentând în detaliu planurile Google de a submina legi noi care i-ar putea afecta puternic businessul de publicitate online. Pentru mulţi oficiali din Bruxelles, documentul nu a făcut decât să confirme ce aceştia bănuiseră de mult: Google şi alţi giganţi tech americani sunt angajaţi într-o amplă campanie de lobbying pentru a stopa reglementări mai stricte care-i vizează, scrie The New York Times.
În condiţiile în care UE a devenit liderul global în reglementarea industriei tech, aceste companii şi-au crescut focusul pe Bruxelles. Legislatorii şi autorităţile de reglementare din SUA au devenit deja mai agresivi. Şi acolo, totuşi, marile companii tech îşi intensifică eforturile de a influenţa noua administraţie, potrivit Reuters.
Silicon Valley lucrează din spatele scenelor pentru obţinerea de roluri importante pentru aliaţii tech în părţi mai puţin cunoscute, dar vitale, ale administraţiei Biden.
Echipa de tranziţie a noului preşedinte american include deja mai mulţi executivi decât critici tech. Acum, executivi şi angajaţi ai unor companii tech ca Google, Amazon, Facebook şi Microsoft se luptă să-şi plaseze candidaţi în roluri importante în cadrul unor agenţii guvernamentale.
Cercetători, avocaţi şi consultanţi care urmăresc tranziţia au declarat pentru Reuters că mişcările sunt parte ale eforturilor multor mari companii tech de a influenţa politicile viitoare. Acestea vor de asemenea să se asigure că administraţia Biden nu pleacă urechea la ideile democraţilor şi unei mişcări în creştere antimonopol.
În Europa, companiile cheltuiesc mai mult ca niciodată, notează The New York Times, angajând foşti oficiali guvernamentali, firme de avocatură şi de consultanţă cu relaţii.
Acestea au finanţat o mulţime de think tank-uri şi asociaţii şi au contribuit la publicarea de raporturi prietenoase cu industria de către alte firme.
În prima jumătate a acestui an, Google, Facebook, Amazon, Apple şi Microsoft au declarat cheltuieli totale de 19 milioane de euro, sumă egală cu cea pe întregul an 2019 şi în creştere de la 6,8 mil. euro în 2014.
Cheltuielile sunt menite să le asigure acestea accesul la autorităţi. Companiile şi aliaţii acestora au raportat sute de întruniri cu oficiali ai Comisiei Europene şi Parlamentului European.
„Bugetele sunt cu adevărat fără egal“, arată Margarida Silva, cercetător la Corporate Europe Observatory, un grup care monitorizează activităţile de lobby din Bruxelles.
Deşi sumele sunt mai mici decât cele cheltuite în SUA, influenţa în creştere a industriei îi alarmează pe oficialii europeni care cred că Big Tech contribuie la o „Washingtonizare“ a Bruxelles-ului.
În pofida lobbyingului, industria nu a avut parte de prea multe reuşite. Şi totuşi, aceasta nu pare dispusă să cedeze, chiar în condiţiile în care se află în faţa a ceea ce mulţi cred că va fi cea mai dură bătălie a sa, după ce oficialii europeni au lansat cele mai vaste reglementări din lume.
