Partidele pro-austeritate Noua Democraţie şi Pasok din Grecia au câştigat suficiente voturi pentru a putea forma un guvern de coaliţie în alegerile de la sfârşitul săptămânii trecute, iar creditorii internaţionali au indicat că vor îndulci tratamentul anticriză aplicat ţării, punând astfel capăt, pentru moment, incertitudinilor privind rămânerea ţării în zona euro.
Însă rivalitatea tradiţională dintre aceste partide s-a adâncit în timpul crizei, ceea ce va face dificilă guvernarea în comun şi nu va ajuta cu nimic o ţară care are nevoie de un drum stabil pentru ieşirea dintr-o recesiune care deja durează de cinci ani şi din turbulenţele care au adus-o în pragul falimentului.
"Acestea nu sunt partide obişnuite să stea împreună. Luarea deciziilor ar putea fi întârziată. S-ar putea să ajungem de unde am plecat chiar anul acesta", a afirmat Pavlos Yeroulanos, fost ministru al culturii şi turismului din partea Pasok, citat de CNBC. El consideră că nici noul guvern nu va putea face rapid schimbări din cauza birocraţiei.
Noua Democraţie, condus de Antonis Samaras, cândva un înverşunat oponent al pachetelor de bailout ale Greciei, a primit 30% din voturi, ceea ce-i dă posibilitatea să ocupe 129 de locuri din cele 300 câte are parlamentul grec. Deoarece acum este principalul partid, formaţiunea primeşte un bonus de 50 de locuri în parlament. Următorul clasat în alegeri, cu 27% din voturi, partidul de extremă stânga Syriza va ocupa 71 de locuri. Pasok a atras puţin peste 12% din voturi.
"Grecii şi-au exprimat dorinţa de a rămâne ancoraţi de euro, de a rămâne o parte integrantă din zona euro şi de a onora angajamentele ţării", a declarat Samaras. El va fi, probabil, noul premier.
Duminică, el a invitat toate partidele care sprijină statutul ţării de membru al zonei euro să participe la formarea guvernului, propunere refuzată rapid de liderul Syriza Alexis Tsipras. "Renunţarea la memorandum (acordul Atenei cu creditorii internaţionali privind restructurarea datoriei - n. red.) este singura soluţie viabilă, nu doar pentru greci, ci pentru toţi europenii. Este singura soluţie pentru Europa", a spus Tsipras. Mulţi investitori şi lideri europeni s-au temut că victoria Syriza în alegeri ar putea compromite legăturile dintre Atena şi creditori, ceea ce ar fi acutizat criza prin colapsul băncilor, al sistemului financiar şi ieşirea Greciei din zona euro.
Austeritate "mai dulce"
Samaras a transformat campania într-un veritabil referendum asupra rămânerii ţării în zona euro, avertizând că ieşirea ar aduce haos.
Pe de altă parte, el a promis că va încerca să modifice condiţiile impuse de creditori în schimbul ajutoarelor internaţionale.
Oficiali din Germania şi alte ţări au sugerat că i-ar putea da Greciei mai mult spaţiu de manevră pentru a-şi reforma economia şi finanţele, potrivit The Wall Street Journal. Berlinul nu vrea însă să-i dea mai mulţi bani Atenei, ceea ce înseamnă că eventualele creşteri ale cheltuielilor publice va trebui compensate mai târziu prin tăieri bugetare.
Grecia a deraiat deja de pe drumul stabilit prin cel mai recent pachet de bailout, aprobat în martie, una dintre probleme fiind progresul anevoios al planului de privatizări.
Analiştii Unicredit consideră că "Troica"
FMI-BCE-CE va accepta un deficit bugetar mai mare pentru anul acesta, dar va insista pe măsuri de consolidare bugetară anul viitor. Orice măsură de stimulare a pieţei muncii va fi bine-venită într-o ţară în care rata şomajului a ajuns la 22,6%.
Germania ambivalentă
Germania a trimis mesaje contradictorii legate de Grecia. Cancelarul Angela Merkel l-a felicitat la telefon pe Samaras, dar nu a pierdut şansa de a-i reaminti de angajamentele ţării. Însă ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a declarat că vor exista discuţii care să asigure succesul programelor de ajustare.
"Rezultatul alegerilor arată că grecii au ales să meargă înainte cu implementarea reformelor fiscale şi economice profunde. Calea spre prosperitate nu va fi nici scurtă, nici uşoară, dar este necesară şi le oferă grecilor perspectiva unui viitor mai bun", a spus Schaeuble.
La rândul său, preşedintele Uniunii Europene Herman van Rompuy a asigurat că Europa va rămâne alături de Grecia.
El i-a îndemnat pe liderii politici greci să formeze rapid un guvern. Liderii europeni i-au cerut Atenei să găsească până la sfârşitul anului noi reduceri de cheltuieli, de 11,5 miliarde euro, pe următorii ani, pentru ca ţara să-şi asigure următoarea tranşă din fondurile de salvare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
