În 2009, când a izbucnit criza datoriilor suverane în Uniunea Europeană, Grecia avea o datorie de 127% din PIB şi un deficit bugetar de aproape 14% din PIB. Colapsul financiar a fost evitat prin trei pachete de bailout de la FMI şi de la statele din zona euro totalizând aproape 290 miliarde euro. Preţul plătit pentru aceşti bani au fost măsuri dure de austeritate.
Între timp, Grecia a început să-şi ramburseze anticipat datoriile către salvatori şi este dată ca exemplu de disciplină bugetară şi de succes pe pieţele financiare internaţionale. Guvernanţii greci se laudă acum că vor rambursa datoriile din primul pachet de bailout internaţional cu 10 ani mai devreme, în 2031.
Este vorba de plata a 31,6 miliarde euro. Însă moştenirea crizei rămâne. Ca parte a măsurilor de austeritate, creditorii internaţionali i-au cerut Greciei să privatizeze companii din sectoare strategice pentru economie. Aşa s-a ajuns ca active de importanţă naţională şi regională cum sunt principalul port al ţării, operatorul reţelei de electricitate de înaltă tensiune, cel mai mare aeroport şi transportatorul feroviar naţional să aibă ca acţionari sau să fie controlate de companii străine.
Emblematic pentru această situaţie este portul Pireu, al capitalei ţării, Atena. În 2016, operatorul portuar COSCO a cumpărat o participaţie de 51% din Autoritatea Portuară Pireu pentru 280,5 milioane euro. Între timp, participaţia a fost majorată la 67%, aşa cum a fost convenit la privatizare. COSCO, deţinut de statul chinez, şi-a asumat obligaţia de a investi în modernizarea activităţii de reparare a navelor şi în logistică.
Statul elen a rămas cu o participaţie mică, de 7%. În 2017, State Grid Corporation of China a intrat prin firma State Grid Europe în acţionariatul operatorului reţelei naţionale de înaltă tensiune, Ipto. În prezent, colosul chinez deţine 24% din operator. Totuşi, cel mai mare acţionar a rămas statul. Compania chineză a plătit 320 milioane euro în această tranzacţie. Tot în 2017, Ferrovie dello Stato Italiane, compania naţională feroviară a Italiei şi al treilea operator ca mărime din Europa, a cumpărat în întregime transportatorul feroviar de marfă şi pasageri elen TrainOSE (în prezent Hellenic Train) pentru 45 milioane euro.
O perioadă s-a speculat că TrainOSE va fi cumpărat de COSCO, ceea ce avea logică având eforturile Chinei de a-şi extinde influenţa comercială şi politică în Europa şi în lume prin intermediul Iniţiativei Belt & Road, proiectul de suflet al preşedintelui chinez Xi Jinping. 2017 a fost şi anul în care compania mixtă germano-elenă Fraport Grecia a preluat 14 aeroporturi regionale greceşti. Concesia este pentru 40 de ani şi a obligat investitorul să cheltuiască 400 milioane euro pe modernizarea aeroporturilor – inclusiv construirea de noi terminale - în patru ani.
Când a venit criza datoriilor, Aeroportul Internaţional Atena, cel mai mare din ţară, era deja concesionat către AviAlliance, investitor din Germania. Însă în 2019 concesiunea a fost extinsă cu 20 de ani, până în 2046. Iar anul trecut AviAlliance şi-a majorat participaţia la aeroport cu 10%, la puţin peste 50%, ceea ce-i oferă controlul afacerii, plătind 293 milioane euro. Privatizările au oferit o rezolvare unei probleme dificile pentru un stat supraîndatorat: investiţii şi modernizare în infrastructură.
Acestea însă au redus din controlul statului când tendinţa în regiune este ca statul să se implice mai mult în sectoarele strategice sau cel puţin să ajute ca activele să ajungă în mâini locale. Autoritatea Portuară Pireu a anunţat pentru 2023 cele mai mari venituri din istoria sa. Veniturile au stabilit un nou record în 2024. Că afacerile portului merg bine de când COSCO a preluat controlul reiese clar şi din cantitatea de marfă încărcată sau descărcată. În anul pandemiei 2020 aceasta a fost de aproape patru ori mai mare decât în 2009.
Conducerea companiei se laudă cu investiţii de peste un miliard de euro. Însă statul elen este nemulţumit. În această primăvară i-a cerut operatorului portuar să investească „fără întârziere“ în facilităţile destinate pasagerilor. Portul ar avea nevoie de modernizare în ceea ce priveşte aprovizionarea cu apă potabilă, conectivitate Wi-Fi, construirea de terminale pentru pasageri şi săli de aşteptare, sisteme superioare de securitate şi servicii de informare mai bune. Pireu, poartă de intrare în Atena, este unul dintre cele mai aglomerate porturi din Europa.
Ferrovie dello Stato este un actor principal în acordul de cooperare semnat recent între guvernele Greciei şi Italiei pentru modernizarea serviciilor de transport feroviar de pasageri elene. Compania italiană va investi 360 milioane euro în acest sens, printre altele în achiziţionarea a 23 de trenuri noi, din care opt sunt de mare viteză, şi în construirea de depouri. În timp ce Italia contribuie cu material rulant, Grecia este responsabilă pentru modernizarea infrastructurii sale feroviare, grav avariată de furtuna Daniel din 2023.
Atena investeşte peste 400 milioane euro în restaurarea liniilor şi instalarea sistemelor de siguranţă. Contractele pentru refacerea segmentelor critice ale reţelei feroviare au fost semnate abia recent. Proiectele, în valoare totală de 450,1 milioane euro, trebuie finalizate până la mijlocul anului 2026 pentru a se respecta termenele limită ale Fondului de redresare al UE. Schimbările vin după tragedia feroviară de la Tempe din 2023 la care, spun mulţi, a contribuit austeritatea cerută de creditorii internaţionali.
