Business Internaţional

Grecia s-a predat necondiţionat în mâinile creditorilor pentru 86 de miliarde de euro. Fondul special de privatizare va fi supravegheat personal de ministrul german de finanţe

Grecia s-a predat necondiţionat în mâinile creditorilor pentru 86 de miliarde de euro. Fondul special de privatizare va fi supravegheat personal de ministrul german de finanţe

Autor: Bogdan Cojocaru

13.07.2015, 20:22 12236

După cel mai lung summit din istoria Uniunii Europene, premierul grec Alexis Tsipras şi echipa sa de negociatori s-au predat aproape necondiţionat în mâinile ţărilor creditoare în schimbul promisiunii unui program de bailout de până la 86 de miliarde de euro pe trei ani.

După cinci luni de revoltă contra creditorilor, dar fără un plan coerent de negociere sau de guvernare, guvernul şi parlamentul grec nu mai pot lua acum nicio decizie legislativă importantă fără acceptul acestora şi până miercuri trebuie să imple­menteze măsuri de reformă pentru care Grecia nu a găsit voinţa de a le aplica în cinci ani de criză.

De aceste măsuri, care privesc reforma sistemului de pensii şi cel fiscal, liberalizarea pieţei muncii, deschiderea profesiilor închise şi comerţul, dar şi de respectarea altor angajamente, depinde iniţierea negocierilor pentru cel de-al treilea program de bailout pentru Grecia. O parte dintre aceste măsuri au fost respinse de greci prin refe­rendum. Programul de bailout va fi finanţat de Meca­nismul European de Stabilitate (ESM), scutul anticriză construit de statele zonei euro. 

Din limbajul comunicatului şefilor de state şi de guverne din zona euro, emis după 22 de ore de discuţii dure, se desprinde ideea că Grecia şi-a pierdut credi­bilitatea în ochii creditorilor, iar încrederea trebuie reconstruită prin reforme economice şi angajamente ambiţioase, inclusiv prin depolitizarea instituţiilor statului şi a aparatului de stat.

Tsipras a acceptat chiar să retragă o parte din măsurile luate anul acesta de guvernul său pentru a demonstra că este un luptător hotărât antiausteritate. Această acceptare este umilitoare pentru Syriza, partidul socialist aflat la guvernare. Tsipras poate încerca să vândă grecilor şi parlamentarilor Syriza două mici victorii: a obţinut de la creditori promisiunea că dacă îşi face temele va fi redusă povara datoriei Greciei, dar nu printr-un haircut, aşa cum a promis înainte de alegeri, ci prin împingerea termenului de scadenţă şi finanţare pe termen mediu.  În plus, activele statului care vor fi scoase la vânzare sau la privatizare nu vor fi transferate într-un fond special cu sediul la Luxemburg, aşa cum a propus ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble, ci

într-un fond stabilit în Grecia. Fondul, care va administra active de 50 de miliarde de euro, va fi condus de greci, dar tot sub supravegherea instituţiilor europene.

 

„Îmi pare rău, dar nimeni nu părăseşte încăperea!“

Financial Times a caracterizat programul elaborat de zona euro pentru Grecia drept cel mai „agresiv program de supraveghere din istoria Uniunii Europene“.

Tot FT a prezentat şi atmosfera de la discuţii. La un moment dat, luni-dimineaţă, orice comunicare între cancelarul german Angela Merkel şi Tsipras părea imposibilă, iar Grexitul - singurul deznodământ posibil. Cei doi nu se înţelegeau în privinţa mărimii fondului care ar trebui să gestioneze privatizarea companiilor greceşti şi s-au îndreptat hotărâţi spre ieşire. Atunci preşedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a intervenit pentru a preveni ca frustrarea şi oboseala să rupă zona euro: „Îmi pare rău, dar nimeni nu părăseşte încăperea!“

Presa franceză scrie că propunerile de reforme vor aduce, cu siguranţă, economia din nou în recesiune. Până acum, criza şi două programe internaţionale de bailout au distrus aproape un sfert din economia greacă.

Grecia a fost forţată să accepte cerinţele zonei euro după ce Germania a pus presiuni enorme pe Atena. În ultimele zile s-a vehiculat intens ideea scoaterii Greciei din zona euro. Oficiali europeni au declarat pentru The Guardian că Tsipras a fost supus unei adevărate „torturi mentale“ în timpul întâlnirilor din spatele uşilor închise cu Merkel, cu Tusk şi cu preşedintele Franţei François Hollande.

Astăzi ajung la scadenţă obligaţiuni „samurai“ de 20 de miliarde de yeni (146 miliarde euro) emise de Grecia în 1995 către investitori privaţi, iar pe 20 iulie Atena trebuie să ramburseze 3,5 miliarde euro către BCE.

 

Bursele au răspuns cu creşteri

Pieţele au răspuns pozitiv la înăbuşirea aparentei „revolte“ greceşti contra austerităţii. Pe bursele de acţiuni, unele dintre cele mai mari creşteri au fost înregistrate de titlurile băncilor europene. Un indice bursier al acţiunilor băncilor din zona euro a urcat cu aproape 3%.  

Pe pieţele obligaţiunilor, yieldurile titlurilor ţărilor considerate a fi cele mai vulnerabile la un eventual Grexit – Spania, Portugalia şi Italia - s-au redus deoarece acordul la care a ajuns Grecia cu creditorii dă speranţă că poate fi găsită o soluţie crizei greceşti. Pe piaţa valutară, iniţial euro s-a apreciat în faţa altor valute importante, dar a pierdut apoi terenul câştigat. Investitorii au realizat că drumul către un nou bailout pentru Grecia va fi destul de anevoios. Măsurile acceptate de părţi la Summitul Euro trebuie aprobate de parlamentul grec şi de parlamentele ţărilor din zona euro.

De asemenea, euro scade „pentru că a revenit pe agendă posibilitatea ca Rezerva federală americană să majoreze dobânzile. Dacă grecii nu ar fi ajuns la un acord cu creditorii, startul creşterii dobânzilor ar fi fost împins în 2016“, a explicat Charles Robertson, analist la Renaissance Capital.

Ruben Segura-Cayuel, economist la Bank of America Merrill Lynch, crede că pericolul Grexitului nu a fost pe deplin înlăturat, iar Tsipras va trebui să-şi remanieze guvernul.

 

Ce este Mecanismul European de Stabilitate, de unde îşi ia banii şi pe cine ajută

♦ Mecanismul European de Stabilitate (ESM) este un vehicul de finanţare lansat în octombrie 2012 şi reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale strategiei zonei euro de apărare contra crizelor.

♦ ESM, o agenţie permanentă cu sediul în Luxemburg, furnizează asistenţă financiară, sub forma împrumuturilor, ţărilor cu probleme din zona euro, sau sub formă de capital nou băncilor confruntate cu dificultăţi financiare.

♦ ESM are o putere maximă de creditare de 500 de miliarde de euro. Agenţia se finanţează de pe pieţele financiare vânzând obligaţiuni, la fel cum fac guvernele.

♦ Fundaţia financiară a ESM o reprezintă capitalul furnizat de guvernele zonei euro. Acestea au contribuit până acum cu 80 de miliarde de euro, dar s-au angajat să participle cu 700 de miliarde de euro. Acest capital nu reprezintă banii folosiţi ca asistenţă financiară, ci absoarbe eventualele pierderi cauzate de un eventual default suveran pe datoriile către ESM. Acest capital reprezintă o asigurare pentru investitorii de pe pieţele financiare că îşi vor primi înapoi banii împrumutaţi către ESM. Această încredere este vitală pentru ca ESM să aibă un rating ridicat şi prin urmare să se împrumute la costuri mici.

♦ Ţările cu cele mai mari contribuţii sunt Germania (27%), Franţa (20%) şi Italia (18%).

♦ ESM poate împrumuta direct guvernele, dar le poate finanţa şi prin cumpărarea obligaţiunilor suverane ale acestora, fie direct, fie de pe pieţele financiare. De asemenea, ESM poate sprijini financiar – recapitaliza - direct băncile, de obicei furnizând fonduri în schimbul acţiunilor acestora.  

♦ Până acum ESM a finanţat programul de salvare a băncilor spaniole, furnizând 41,3 miliarde de euro (ultimul an de rambursare este 2027) şi programul de bailout al Ciprului, care a primit până în prezent 5,7 miliarde de euro dintr-un total alocat de nouă miliarde de euro.

♦ Politicile pe care statul debitor trebuie să le urmeze în schimbul finanţării sunt negociate în funcţie de fiecare caz în parte. Bogdan Cojocaru

 

Fondul propus de Germania pentru privatizările greceşti, supravegheat de ministrul Schaeuble

Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a propus în weekendul trecut ca active publice greceşti în valoare de 50 miliarde de euro să fie transferate către un fond extern şi mai apoi privatizate în timp. Fondul sugerat de Schaeuble, Institution for Growth in Greece (IfG), este deţinut de banca germană KfW, al cărei preşedinte al consiliului de supraveghere este chiar ministrul german. KfW este o bancă deţinută de guvernul german. KfW încheiase anterior un acord cu guvernul grec pentru crearea a trei subfonduri diferite sub umbrela IfG. Primul din cele trei subfonduri vizate a fost înfiinţat pe 7 mai 2014 în Luxemburg. Schaeuble a sugerat ca activele de 50 miliarde de euro să fie transferate „către un fond extern ca IfG şi să fie privatizate în timp pentru reducerea datoriei”. Se pare că guvernul grec a respins însă cu tărie o astfel de opţiune, potrivit unor surse apropiate negocierilor din weekend. Cătălina Apostoiu

 

Grecii speriaţi de criză iau cu asalt Fiscul

Statul grec a adunat peste 300 milioane euro în ziua lucrătoare de dinainte şi în cea de după referendumul din 7 iulie prin care grecii au respins măsurile de austeritate propuse de creditori. Zeci de mii de contribuabili s-au grăbit să-şi plătească taxele, cu toate că termenul limită pentru achitarea lor a fost extins. Doar în ziua de vineri, 5 iulie, la o săptămână de la impunerea controalelor de capital, statul a colectat peste 200 milioane euro.

În ziua de după referendum, când băncile erau încă închise şi înţelegerea cu creditorii incertă, contribuabilii au mai cotizat cu 100 milioane euro la bugetul statului. Astfel, în doar două zile, peste 300 milioane euro au fost plătite la stat, ajutând Ministerul de Finanţe, care avea nevoie disperată de 550 miliane euro pentru a plăti funcţionarii publici pentru prima jumătate a lunii iulie. Câţiva dintre cei care au ales să achite datoriile prin e-banking au plătit mai mult decât datorau statului, rămânând cu un surplus de credit în sistemul online de plată a taxelor. Oficialii ministerului au explicat că aceştia pot alege o astfel de opţiune, dar surplusul va fi folosit pentru a plăti taxe viitoare. Din nefericire, suma este mult prea mică pentru a acoperi nevoile financiare ale Greciei, care continuă să crească.

Închiderea băncilor a însemnat  că avansul temporar al vânzărilor supermarketurilor nu poate compensa scăderea dramatică a vânzărilor din celelalte sectoare, iar acest lucru va duce la scăderea colectării TVA. Mihai Gîţu

AFACERI DE LA ZERO