În cel mai clar avertisment de până acum al unui oficial european, ministrul suedez de finanţe Anders Borg a atenţionat că Grecia îşi va declara în cele din urmă falimentul în pofida tentativelor multiple ale Europei de a salva statul confruntat cu o recesiune acută.
"Având în vedere modul în care situaţia a fost gestionată până acum, nu pot exclude că rezultatul final va fi falimentul statului", a afirmat Borg. Chiar şi dacă Grecia renegociază condiţiile impuse de FMI în schimbul ajutorului financiar, datoria nu va ajunge sub 120% din PIB în zece ani, situaţie căreia cu greu i se poate face faţă, mai ales dacă sunt avute în vedere perspectivele slabe legate de economia elenă, a subliniat oficialul, citat de Le Figaro. Chiar şi ministrul adjunct de finanţe al Greciei, Christos Staikouras, a avertizat că situaţia economică a ţării este "critică" şi "foarte dificilă".
Cu toate că Grecia este în recesiune din 2008, PIB per capita (19.000 euro în 2011), deşi scade de la începutul declinului economic, nu este cu mult sub media Uniunii Europene (25.000 euro) dacă nivelul este raportat la cel din Europa de Est, în special la cel din România şi Bulgaria, considerate cele mai sărace state din UE. După calculele ZF, PIB per capita din Grecia ar trebui să scadă încă 22 de ani pentru a ajunge la nivelul din România (6.500 euro în 2010, dacă PIB per capita este ajustat la scăderea numărului de locuitori evidenţiată de cel mai recent recensământ). Estimarea ia în calcul scăderea medie a PIB per capita din Grecia din 2008 până în 2011.
Şi zona euro în recesiune
Zona euro va fi în recesiune tehnică în al doilea şi al treilea trimestru din acest an, dar activitatea economică îşi va reveni uşor în ultimele trei luni ale anului, potrivit estimărilor institutelor naţionale de statistică din Franţa, Germania şi Italia. Astfel, în al doilea trimestru PIB-ul ar urma să scadă cu 0,2%, iar în al treilea cu 0,1%, notează Le Monde. În perioada octombrie-decembrie economia va creşte cu 0,1%.
"Nu poate fi exclusă agravarea tensiunilor financiare, în special din cauza perspectivelor de activitate slabe", avertizează cele trei institute.
Pentru Italia şi Spania, printre cele mai mari economii europene, creşterea economică este cea care va determina în contextul crizei din zona euro dacă datoriile acestor state sunt sustenabile, scrie The Wall Street Journal. Ambele ţări au în faţă perspectivele unor recesiuni acute. Deutsche Bank prevede pentru Italia o scădere economică de 2,3%, iar pentru Spania de 1,5% anul acesta, şi că declinul va continua anul viitor, ceea ce subliniază nevoia unor măsuri de stimulare economică la nivel de stat şi de Uniune. Italia a intrat deja într-un cerc vicios în care turbulenţele de pe pieţe cresc costurile de finanţare antrenând majorarea deficitului bugetar. Premierul Mario Monti a anunţat că anul acesta deficitul se va situa la 2% din PIB, faţă de 1,3% din PIB, cât se estima iniţial. Pentru 2013 ţinta de deficit este de 0,5% din PIB. În Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, guvernul francez a anunţat creşteri de taxe pentru bogaţi, companii petroliere şi financiare, precum şi pe dividende, prin care ar urma să obţină venituri de 7,2 miliarde euro astfel încât să atingă ţintele de deficit bugetar şi să evite presiunile pe pieţele financiare. Măsurile prefigurează majorări chiar şi mai mari de taxe anul următor în contextul unui avans economic foarte lent, scrie Bloomberg. Problemele zonei euro sunt acutizate de rata ridicată a şomajului, care a ajuns la 11,1% în luna mai, cel mai ridicat nivel din istoria uniunii monetare.