Oficialul a declarat că swap-ul, care va acoperi 200 de miliarde de euro din datoria suverană a Greciei, va avea loc între 8 martie şi 11 martie, cu doar câteva zile înainte ca guvernul de la Atena să ramburseze 14,4 miliarde de euro aferente creditului obligatar cu scadenţa pe 20 martie, scrie Financial Times.
Ca un prim pas pentru încheierea acordului, parlamentul elen trebuie să adopte în această săptămână legislaţia pentru aşa-numitele clauze de acţiune colectivă, obiectivul fiind să-i oblige pe investitorii minoritari să accepte pierderi de aproximativ 70% ale creanţelor lor.
Noile randamente ale bondurilor, legate de evoluţia PIB
Swap-ul datoriei va oferi deţinătorilor de obligaţiuni un randament superior cu 10-15% pentru deţinerile din datoria grecească, la care se adaugă obligaţiuni noi cu scadenţa de 30 de ani, cu un cupon de aproximativ 3,75%, dar care s-ar putea majora dacă Grecia va obţine în viitor rate de creştere ale PIB mai mari decât cele estimate în prezent.
Majorarea plăţilor şi rata finală de dobândă vor fi stabilite de oficialii zonei euro în cadrul întâlnirii miniştrilor de finanţe de luni, a declarat un bancher din Atena, care este la curent cu negocierile.
Guvernul grec a aprobat recent un pachet de reforme convenit cu creditorii internaţionali care va fi trecut prin parlament înainte de finele acestei luni.
Anunţurile privind noile măsuri de austeritate, reducerile salariale şi tăierea pensiilor incluse în pachetul de 3,3 miliarde de euro, care au ca obiectiv îndeplinirea ţintelor bugetare pentru acest an în pofida unei recesiuni mai grave decât se estimase, au declanşat reacţii puternice din partea populaţiei nemulţumite.
Cele mai mari două sindicate din Grecia, Adedy şi Gsee, au îndemnat muncitorii să vină la protest în piaţa Syntagma din faţa parlamentului, scena confruntărilor violente de weekend-ul trecut dintre forţele de ordine şi protestatari în care au fost incendiate zeci de clădiri din centrul oraşului.
Grecia a fost obligată să accepte o reducere suplimentară de 300 de milioane de euro a pensiilor, după ce oficialii Uniunii Europene şi cei ai Fondului Monetar Internaţional au respins propunerea ministrului de finanţe de a face reduceri suplimentare ale cheltuielilor de apărare şi ale cheltuielilor autorităţilor locale.
Guvernul a aprobat sâmbătă un nou pachet de măsuri de austeritate solicitat de UE şi FMI ca o condiţie pentru primirea ajutorului financiar de 130 de miliarde de euro, în acest mod crescând şansele ca în această săptămână să fie încheiat un acord prin care să se prevină un default dezordonat.
Pensiile de sub 1.300 de euro nu vor fi afectate
Premierul Lucas Papademos a anunţat într-o declaraţie că regretă că nu au putut fi evitate reducerile suplimentare ale pensiilor, dar a spus că impactul este limitat deoarece va fi afectată doar partea din pensie care depăşeşte pragul lunar de 1.300 de euro. "Suntem cu toţii de acord că sprijinirea activităţii economice este o prioritate a politicii economice a guvernului", a precizat premierul, dar nu a dat detalii despre măsurile de creştere economică ce au fost luate în considerare.
Un sondaj realizat de MRB pentru ziarul Realnews arată că 72,2% dintre greci vor ca ţara lor să rămână în zona euro, însă aproximativ jumătate consideră că Grecia va reuşi acest lucru.
Cancelarul german Angela Merkel, premierul italian Mario Monti şi premierul grec Lucas Papademos au discutat vineri într-o conferinţă telefonică planurile bailout-ului de care are nevoie Grecia şi sunt încrezători că miniştrii vor găsi o soluţie când se vor întâlni la Bruxelles, a spus într-o declaraţie Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al lui Merkel.
Miza este reducerea datoriei publice de la echivalentul a 160% din PIB-ul anual al Greciei la un nivel mai uşor de gestionat de 120% din PIB până în anul 2020, notează Thomson Reuters.
În prezent, oficialii UE şi FMI consideră că ţinta bugetară, care presupune că Grecia va avea anul viitor un excedent bugetar, dacă nu este luat în calcul costul uriaş al datoriei, nu va fi atinsă.
Într-un scenariu realizat de Comisia Europeană, BCE şi FMI, datoria Greciei se va reduce până la 129% din PIB până în 2020, a declarat un oficial.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
