În martie, când devenea tot mai clar că Grecia ar putea cereEuropei noi împrumuturi pentru a-şi susţine economia,primul-ministru al ţării George Papandreou analiza în mod serios unplan radical menit să pună capăt odată pentru totdeauna crizeidatoriilor din ţara sa, scrie The New York Times.
Conform planului respectiv, Grecia ar fi urmat să transfere pânăla 133 de miliarde de euro, sau 40% din datoria sa guvernamentală,către Banca Centrală Europeană (BCE), care ar fi plătit mai apoititlurile ajunse la maturitate prin emiterea deeuroobligaţiuni.
Transferul datoriei elene în bilanţul BCE era considerat oopţiune pentru că banca, dispunând de susţinerea reprezentată deresursele sistemului monetar european, se poate împrumuta ladobânzi mult mai mici decât Grecia.
Conform planului, banca centrală ar fi emis obligaţiuni pe zeceani cu o dobândă de 3% pentru a plăti titlurile greceşti pe carele-ar fi preluat. Grecia urma să facă rambursarea la aceeaşidobândă peste zece ani, teoretic fără costuri pentru BCE. Dacă arieşi pe pieţele financiare în acest moment pentru a se împrumuta,Grecia ar trebui să plătească o dobândă de peste 16%.
Ar putea fi o "restructurare fără un haircut" în opinia celorcare au propus planul. Ideal, rezultatul ar fi reducerea poveriidatoriei greceşti asupra economiei.
Sub multe aspecte, planul era o alternativă fantastică lacalculele gri din spatele cererilor Europei de noi măsuri deausteritate din partea Greciei în schimbul unor noiîmprumuturi.
Totuşi, planul a fost respins, considerându-se că Germania şicu atât mai puţin BCE nu-l vor accepta niciodată. Guvernul grec alăsat această idee deoparte deocamdată în condiţiile în care seîndreaptă către un nou bailout.
Acum, Papandreou încearcă să-şi convingă partidul că Greciatrebuie să cadă de acord cu o nouă rundă de măsuri de austeritate.Totuşi, se pare că răbdarea grecilor este la limită.
Poate că interesul lui Papandreou legat de un plan detransferare a unei părţi importante din datoria Greciei cătrerestul Europei a fost doar un vis trecător, iar şanseleprim-ministrului de a-l convinge pe preşedintele BCE să preia noidatorii pe lângă cele de aproape 200 de miliarde de euro faţă decare are expunere în ţările cu probleme ale zonei euro ar fi fostfoarte reduse.
Totuşi, "problemele nu mai sunt doar ale Greciei, ci aleîntregii Europe", arată Vasso Papandreou, fost consilier financiaral primului-ministru. Între el şi premier nu există nicio legăturăde rudenie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
