Sunt operaţiunile bancare pe cale de a fi „uberizate“? Creditarea persoanelor fizice şi a companiilor reprezintă partea centrală a operaţiunilor pe care le desfăşoară băncile.
Însă avansul rapid al creditorilor alternativi, cum ar fi platformele peer-to-peer, alimentează previziunile conform cărora băncile vor pierde din cota de piaţă aşa cum pierd companiile tradiţionale de taximetrie din cauza Uber, scrie Financial Times.
Pe fondul ratelor scăzute ale dobânzii şi randamentelor sub zero, mulţi investitori privaţi şi fonduri de hedging direcţionează miliarde în noul segment al creditorilor peer-to-peer.
Aceste platforme creează o legătură directă între cei care se împrumută şi investitori, luând faţa băncilor prin oferta lor de randamente mai ridicate şi prin credite mai rapide, mai ieftine şi mai convenabile clienţilor.
Nou-intraţii, slab reglementaţi, printre care se numără Lending Club, Funding Circle şi Prosper, câştigă în mod agresiv business de la băncile care îşi reduc părţile mai riscante ale bilanţurilor în faţa unei supravegheri sporite din partea autorităţilor.
„Toate ameninţările de ordin competitiv la adresa băncilor ce vin dinspre sectorul tehnologic sunt în creştere“, spune Renaud Laplanche, fondator şi CEO al Lending Club din San Francisco.
Acesta menţionează dezvoltarea creditorilor online pe segmentul creditelor de consum, intrarea pe segmentul plăţilor a unor grupuri tech ca PayPal şi provocarea pe care o resimt managerii de active din partea noilor „roboconsultanţi“ care generează portofolii automate pentru investitori.
Noile entităţi i-au atras pe unii din foştii titani ai Wall Street-ului, cum ar fi John Mack, fost preşedinte şi CEO al Morgan Stanley, şi Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei americane, ambii deveniţi membri ai boardului Lending Club.
Asigurătorii şi managerii de active atrag de asemenea cotă de piaţă de la băncile tradiţionale prin lansarea de divizii de creditare directă.
La nivel mondial, investitorii au atras aproape 80 miliarde de dolari pentru fonduri de creditare directă în ultimii doi ani profitând de cererea în creştere din partea companiilor mici pentru surse alternative de finanţare, potrivit datelor oferite de firma de analiză Preqin.
Potrivit celei mai recente analize a companiei de consultanţă McKinsey, competiţia creată de astfel de entităţi va reduce profiturile generate de industria bancară mondială din operaţiunile de creditare de retail non-ipotecară, cum ar fi cardurile de credit şi creditele auto, cu 60% şi veniturile cu 40% în următorul deceniu.
O parte mai redusă, cuprinsă între 10 şi 35%, din profituri şi venituri va fi pierdută pe segmentul procesării plăţilor, creditării pentru companii mici şi mijlocii, wealth management şi ipoteci.
Potrivit estimărilor PwC, noile operaţiuni de creditare peer-to-peer din SUA vor creşte la 150 miliarde de dolari pe an până în 2015, de la 5,5 miliarde de dolari în 2014.
În total, creditorii P2P reprezintă încă o parte relativ restrânsă din operaţiunile de creditare. „Am fost caracterizaţi drept nesemnificativi mulţi ani, însă dacă vom continua să creştem cu 100% pe an mulţi ani, nu vom mai fi caracterizaţi astfel“, spune Samir Desai, co-fondator şi CEO al creditorului P2P Funding Circle.
Funding Circle oferă în prezent creditare de 80 milioane de lire sterline pe lună, fiind astfel, potrivit lui Desai, al patrulea cel mai mare nou creditor net al companiilor mici britanice.
Strategii europeni îndemnă companiile să acceseze pieţele de capital pentru finanţare pentru a reduce dependenţa tradiţională a acestora de bănci în contextul eforturilor de diminuare a riscurilor sistemului bancar. În prezent, aproximativ un sfert din finanţarea companiilor europene vine de pe pieţele de obligaţiuni, comparativ cu aproximativ trei sferturi în SUA.
În America, în jur de un sfert din creditele către companiile mici şi mijlocii vin de la cele aproximativ 60 de „companii de dezvoltare a businessului“. Aceşti creditori, printre care se numără Prospect Capital, Ares Capital şi American Capital, au atras 65 miliarde de dolari de la investitori şi de pe pieţe pentru a oferi credite subordinate companiilor mai mici.
Creditorii P2P spun că tehnologia lor de determinare a bonităţii clienţilor este la fel de bună ca cea a băncilor, dar pentru că nu sunt supuşi aceloraşi cerinţe de capital şi pentru că nu operează filiale costisitoare, sunt mai eficienţi decât băncile.
„Unul dintre avantajele noastre cheie este că putem opera la un cost semnificativ mai mic“, susţine Laplanche.
Rhydian Lewis, co-fondator şi CEO al Ratesetter, spune că pe măsură ce modelul P2P îşi va demonstra valoarea, costul finanţării ar trebui să scadă, permiţând astfel platformelor să ofere credite la rate chiar mai mici debitorilor mai puţin riscanţi.
Mulţi bancheri anticipează că următoarea mare criză financiară îi va spulbera pe creditorii P2P, însă există deja semen că băncile îi iau destul de în serios pentru a se alia cu ei.
Un exemplu este cel al ING, care s-a aliat recent cu creditorul American Kabbage pentru a lansa o platformă online în Spania ce vrea să pătrundă pe piaţa companiilor mici oferind credite de până la 100.000 de euro.
Banca olandeză susţine că în Europa unui client îi ia în medie între trei şi opt săptămâni să obţină un mic credit de business. Cu tehnologia Kabbage, durata obţinerii unui astfel de credit ar fi de numai şapte minute.
„Nu trebuie neapărat să existe o confruntare între bănci şi sectorul tehnologic. Între bănci şi inovatori poate exista un parteneriat“, susţine Laplanche.
