Anul trecut devenise un obicei printre tabloidele britanice să scrie despre cum Marea Britanie rămâne fără celebrii instalatori polonezi deoarece aceştia se întorc acasă, atraşi de condiţiile de trai mai bune. Aceasta în contrast cu Marea Britanie, captivă într-o criză fără precedent a costului vieţii. Anul acesta se vorbeşte mult despre faptul că numărul polonezilor care părăsesc Germania pentru a se restabili acasă este mai mare decât cel al polonezilor care pleacă din ţara lor pentru a rămâne în Germania.
Guvernul de la Varşovia consideră aceste tendinţe normale având în vedere că economia creşte neîntrerupt de decenii, iar PIB-ul a depăşit pragul de 1.000 de miliarde de dolari. Apoi, economia germană stagnează de câţiva ani. Însă cu tendinţe asemănătoare se laudă şi guvernul maghiar, care conduce o economie care n-a mai crescut de trei ani. Dar şi diaspora bulgară dă semne că începe să se întoarcă acasă. Iar Bulgaria este considerată cea mai săracă economie din UE.
Toate aceste ţări au programe prin care încearcă să-i încurajeze să se întoarcă pe cetăţenii plecaţi în străinătate în căutarea unui trai mai bun. Cel mai recent este cel al Bulgariei. În Polonia, guvernul le-a găsit celor care se restabilesc acasă un rol aparte în economie. Polonia intenţionează să-şi accelereze transformarea economică spre un model bazat pe cunoştinţe, iar polonezii care trăiesc în străinătate joacă un rol principal în acest proces, a explicat ministrul de externe Radoslaw Sikorski, menţionând că guvernul vrea să îmbunătăţească politicile privitoare la diaspora.
El a amintit că în ultimii 35 de ani PIB-ul ţării a crescut cu 300%, depăşind anul acesta pragul de 1.000 de miliarde de dolari – fapt confirmat de cele mai noi estimări ale FMI, conform cărora Polonia a intrat în clubul celor mai mari 20 de economii ale lumii -, iar acest lucru creează o bază mai solidă pentru a-i invita pe polonezi să se întoarcă în ţară. „Cu forţa societăţii sale, cu succes în transformare şi cu rezultate economice, Polonia netezeşte calea spre alte obiective, inclusiv intrarea în grupul G-20“, a spus Sikorski.
În prezent, Polonia finanţează diaspora, cu 600 de milioane de zloţi (141 milioane euro) pe an, pentru a întări prezenţa Poloniei în străinătate. Cei care se întorc în ţară, primesc scutiri de taxe. Anul trecut, 25.000 de persoane erau pe lista cu scutiri speciale de taxe.
Schema îi vizează pe cei care au trăit cel puţin trei ani în afara Poloniei şi presupune exceptarea de la plata impozitului pe venit timp de patru ani, aplicându-se la venituri de până la 85.500 de zloţi (20.000 de euro) pe an. Schema a fost introdusă de guvernul anterior în 2022 şi de atunci numărul utilizatorilor creşte. În 2022, numărul al celor care au cerut scutire de la plata impozitului pe venit a fost de 8.300. Potrivit Rzeczpospolita, în total aproape 50.000 de polonezi beneficiază de această schemă.
Cei care au folosit-o şi emigrează din nou nu o mai pot folosi chiar dacă se reîntorc. Pot avea acces la ea nu doar cetăţenii polonezi, ci şi persoanele cu origini poloneze. Polonia, ca majoritatea statelor est-europene care au trecut prin comunism, s-a confruntat cu un exod masiv de populaţie mai ales către Europa de Vest. Tendinţa s-a accelerat după intrarea în UE, în 2004. Dar această ţară are o istorie de secole de migraţie în masă. Datele recente sugerează că exodul încetineşte. Brexitul a încurajat întoarcerea polonezilor din Marea Britanie. Iar anul trecut, pentru prima dată, mai mulţi polonezi s-au întors din Germania decât au plecat acolo (91.000 de polonezi reîntorşi, faţă de 82.100 plecaţi).
Specialiştii spun că faptul că economia a crescut în ultimele trei decenii mai rapid decât oricare alta din regiune contribuie la astfel de rezultate. Statistica oficială arată că numărul de polonezi care au trăit cel puţin trei luni în străinătate a atins cota maximă în 2017, aceasta fiind de 2,54 de milioane. De atunci, tendinţa este de scădere. Se estimează că în perioada 2017-2024 circa 300.000 de polonezi au revenit acasă. Însă unii specialişti cred că astfel de decizii au mai mult de-a face cu familia decât cu profesia. Şi atrag atenţia că polonezii continuă să emigreze. Numărul celor întorşi acasă este eclipsat de masivitatea diasporei.
Totuşi, faptul că în 2024 numărul persoanelor înregistrate pentru reşedinţă permanentă în Polonia după ce au trăit anterior în altă ţară a crescut cu 30% arată clar tendinţa în creştere că polonezii revin acasă. Iar balanţa rezidenţei permanente este pozitivă, de 9.300 de persoane anul trecut, ceea ce arată că mai mulţi polonezi revin decât pleacă. În Ungaria, biroul naţional de statistică a calculat că anul trecut maghiarii din Germania şi Austria s-au întors acasă în număr record. Aproape 15.700 au venit din Austria şi 6.000 din Germania, contribuind la totalul de 28.900 de maghiari reveniţi pe plaiurile de baştină.
Pe de altă parte, emigraţia a crescut, numărul celor plecaţi anul trecut fiind de 41.300, mai mare cu 15,7% faţă de anul anterior. Este cea mai mare cotă din ultimii 15 ani. Marea Britanie şi-a pierdut din popularitate, la fel şi Olanda şi Elveţia, atrăgătoare rămânând Austria şi Germania. Guvernul, însă, insistă pe alte cifre: din 2010, numărul maghiarilor care revin acasă creşte constant, ajungând anul trecut la nivelul record de 29.000.
O locuinţă stabilă este esenţială pentru orice decizie de întoarcere, arată presa proguvernamentală. Programul Prima Locuinţă oferă împrumuturi cu o dobândă de 3% chiar şi pentru cei care locuiesc în străinătate, inclusiv pentru cetăţenii maghiari care lucrează în ţările vecine, indiferent de statutul actual de angajare sau de asigurat în Ungaria.
Eligibilitatea se extinde la cetăţenii maghiari, la persoanele cu dublă cetăţenie şi chiar la cei fără cetăţenie, dar care au drept de reşedinţă permanentă în Ungaria - cum ar fi persoanele născute în străinătate în familii maghiare.
Sprijinirea familiilor este considerată o prioritate strategică de către guvern. Printre aspectele importante se numără programele de asistenţă pentru locuinţe (CSOK Plus, CSOK rural, Otthon Start, Programul de renovare a locuinţelor rurale), beneficii fiscale (scutiri de impozit pe venit pentru mamele cu mai mulţi copii sau sub 30 de ani şi alocaţii scutite de impozit pentru îngrijirea copiilor) şi sprijin pentru îngrijirea copiilor (indemnizaţii de concediu parental, împrumuturi pentru copii).
Printre avantajele suplimentare se numără iertarea împrumuturilor pentru studenţi în funcţie de naşterea copilului şi scutirea de impozitul pe venit pentru angajaţii sub 25 de ani. În 2023, guvernul a lansat site-ul web Hazavaro.gov.hu (Bun venit acasă), destinat ghidării maghiarilor care doresc să revină în Ungaria pentru a se stabili acolo.
Analiştii, chiar şi străini, au observat că Ungaria cheltuie enorm pentru a-i atrage pe tinerii maghiari în ţară sau pentru a-i păstra pe cei pe care îi are. Migraţia din Ungaria a fost mult mai redusă decât cea a naţiunilor vecine, iar acest lucru s-ar putea datora faptului că una dintre graniţe este cu Austria. Maghiarii se pot duce la muncă acolo şi locui în ţara lor. Rata de emigraţie a Ungariei este de doar 5,6% din populaţie, faţă de 24,1% în cazul României, 21,3% la Croaţia şi 18,5% la Bulgaria.
Şi în Bulgaria datele statistice arată că mai mulţi bulgari se întorc acasă decât pleacă. Balanţa este pozitivă din 2020 şi a atins în 2023 nivelul record de 41.580 de persoane. În septembrie, guvernul a lasat programul „Eu aleg Bulgaria“ prin care-i încurajează cu stimulente financiare pe cetăţeni să revină în ţară. Printre stimulente se pot menţiona ajutor de până la 10.000 de leva (5.000 de euro) pentru mutatul bunurilor necesare locuinţei şi subvenţionarea chiriei cu 400 de leva (200 de euro).
Costurile cu transportul în ţară sunt reduse timp de un an şi jumătate, iar cei care îşi găsesc loc de muncă primesc între 30% şi 50% din şase salarii medii din sector, în funcţie de cât timp sunt angajaţi. Beneficii mari primesc cei care se stabilesc şi muncesc în oraşele cu mai puţin de 50.000 de locuitori. Programul a primit 420 de cereri în prima zi de la lansare.
