La nivelul întregului continent european, programele de şomaj parţial care au protejat aproape 50 milioane de locuri de muncă în momentul de vârf al carantinelor, cât şi amânările de taxe şi moratoriile pentru credite sunt prelungite chiar în condiţiile în care restricţiile de circulaţie sunt ridicate. Acest lucru se întâmplă pentru că sustenabilitatea redresării economice este nesigură, multe companii fiind în continuare închise sau deservind mai puţini clienţi decât înainte.
Graţie programelor de şomaj parţial, creşterea şomajului a încetinit în mai, dar tendinţa ar putea fi una temporară, analiştii avertizând că programele respective nu fac decât să amâne criza de pe piaţa muncii.
Perspectivele în deteriorare au forţat oficialii europeni să lase deoparte temerile privind creşterea datoriilor pentru a-şi prelungi măsurile de criză, unele dintre care urmează să expire recent. În caz contrar, şomajul ar înregistra o creştere puternică, băgând frica în consumatorii deja prudenţi şi afectând procesul de recuperare economică, scrie Bloomberg.
„Guvernele se află în faţa unei alegeri dificile între a reduce susţinerea şi asista la un impact major asupra economiei şi a continua programele de susţinere, poate mai puternic decât se estimase anterior, şi a asista la o creştere a datoriilor“, arată Peter Dixon, economist la Commerzbank. „Poate că guvernele au subestimat cererea pentru susţinere“.
Un alt motiv de prudenţă este legat de o creştere a îmbolnăvirilor în unele locuri.
Un loc central în cadrul măsurilor de combatere a declinului economic provocat de pandemie îl ocupă programele de şomaj parţial subvenţionate de către guverne. Marea Britanie, Italia, Spania, Austria, Elveţia şi Irlanda şi-au extins aceste programe până la sfârşitul lunii august cel puţin. Franţa a introdus o nouă versiune a unei scheme parţiale la care companiile pot recurge timp de până la doi ani.
Germania a relaxat condiţiile programului Kurzarbeit pentru ca salariile muncitorilor să fie mai uşor protejate în timpul pandemiei şi va prelungi susţinerea dacă va fi necesar.
Declinjul pieţei muncii din Europa a încetinit în mai, şomajul urcând la 6,7% la nivel de UE, cel mai ridicat nivel pe opt luni, dar sub cel anticipat de mulţi economişti, scrie Financial Times.
Datele i-au încurajat pe analiştii care cred că regiunea se reface rapid de pe urma recesiunii generate de pandemie, însă alţii avertizează că este posibil ca Europa să nu făcut decât să amâne impactul crizei asupra pieţei muncii prin schemele de şomaj parţial.
Băncile centrale ale lumii se confruntă de multă vreme cu provocarea restrângerii treptate a stimulentelor, scrie Bloomberg. Eforturile acestora de a reveni la o poziţie mai normală au fost în multe cazuri zădărnicite de creşterea lentă, inflaţia slabă şi volatilitatea de pe pieţe.
Pentru guverne, nevoia de a acţiona este deocamdată mai urgentă decât orice considerente bugetare, Există de asemenea argumentul că retragerea prea rapidă a susţinerii ar putea sufoca creşterea şi cauza probleme mult mai grave la nivelul finanţelor publice.
