Premierul ungar Viktor Orban a elaborat un nou plan economic, descris drept un „buget al păcii“, prin care urmăreşte să obţină o creştere economică de 3-5% până în 2025. Politicianul european cu cea mai îndelungată experienţă de prim-ministru a indicat că urmează schimbări semnificative în guvernanţa economică a Ungariei şi a făcut referire în acest sens la Ludwig Erhard, cancelar german recunoscut pentru rolul său în revenirea economică post-belică a Germaniei.
Orban a sugerat că Ungaria are nevoie de un Erhard al ei, un ministru care să controleze atât instrumentele economice, cât şi pe cele bugetare. Şi a găsit şi omul potrivit pentru acest rol: pe Márton Nagy, actualul ministru al afacerilor economice, scrie Daily News Hungary. Acesta ar patrona şi ministerul economiei şi pe cel al finanţelor, un model folosit în trecut de administraţiile Orban.
Premierul le-a mai adus o surpriză cetăţenilor maghiari. Ministrul său de finanţe, Mihály Varga, ar fi omul potrivit pentru a prelua funcţia de guvernator al băncii naţionale, înlocuindu-l pe actualul şef al instituţiei, György Matolcsy. Astfel, mâna dreaptă şi mâna stângă ale premierului ar ocupa funcţiile cele mai importante pentru controlul politicilor economice, financiare, bugetare şi monetare ale Ungariei.
Şi înlocuirea guvernatorului cu un ministru este un instrument pe care Orban l-a mai folosit. Chiar Matolcsy a fost ministru într-unul din guvernele Orban, fiind arhitectul politicilor neortodoxe, inclusiv suprataxarea băncilor şi corporaţiilor străine, care l-au făcut pe premier celebru în toată Europa.
Între timp, relaţiile dintre cei doi s-au deteriorat, dar nu înainte ca banca centrală condusă de Matolcsy să devină proprietar de castele, terenuri şi opere de artă. Acum, guvernatorul este unul dintre cei mai înverşunaţi critici ai politicilor lui Orban, pe care le consideră generatoare de inflaţie şi de deficit bugetar. Economia ungară nu reuşeşte să-şi revină de pe urma recesiunii prelungite de anul trecut, iar Orban dă vina pentru acest lucru pe dobânzile pe care le consideră prea mari ale băncii centrale.
Ungaria a avut (şi încă mai are) cele mai mari dobânzi din UE, dar şi cea mai puternică inflaţie din Europa. În prezent, guvernul consideră inflaţia înfrântă, nu în ultimul rând datorită politicilor sale antiinflaţie. Inflaţia este în retragere şi a ajuns în limitele tolerate de banca centrală, care vede încă motive de prudenţă. Crede că scumpirile vor reîncepe să accelereze spre finalul anului. Mandatul lui Matolcsy expiră anul viitor. Situaţia arată cât de politizate sunt politicile economice şi monetare în Ungaria. Nici Polonia nu este departe.
La mijloc sunt prinşi consumatorii, salvatorii de ultimă instanţă ai creşterii economice. În Ungaria, inflaţia a încetinit de la 4,1% în iulie la 3,4% în august, cel mai jos nivel de după primele luni din 2021, când economiile lumii încă nu-şi reveniseră din şocul pandemiei, dar începeau să iasă din deflaţie. Scumpirile bat în retragere, însă drama alimentară a ungurilor este departe de a se fi încheiat. August a adus scumpirea cu aproape 30% a făinei în ritm anualizat, cu 11% a ciocolatei, cu 8% a meniurilor din restaurante, cu 6% a uleiului, cu 5% a laptelui şi cu 3% a cărnii de porc. Au scăzut în schimb preţurile la paste făinoase, cu 8%, la ouă, cu 8% şi la produse lactate, cu 6%.
Pâinea s-a ieftinit cu 1,7%, potrivit datelor institutului naţional de statistică. Serviciile în general s-au scumpit cu 10%, dar s-au ieftinit gazele pentru gospodării, cu peste 9%. Facturile pentru curent electric au fost cu 1,7% mai mici. Analiştii consideră că august este astfel luna în care s-au disipat efectele inflaţioniste ale retragerii plafoanelor de preţ introduse de guvern pentru a stăvili inflaţia alimentară.
În aceste condiţii, cresc şansele ca banca centrală să reînceapă să taie dobânzile luna aceasta după o pauză în august. Este posibil să urmeze chiar mai multe reduceri de dobânzi decât au anticipat până acum economiştii. Dar, în acelaşi timp, economiştii cred că inflaţia îşi va relua ascensiunea, ajungând la 4% la finalul anului, ceea ce ar îndemna banca centrală la prudenţă. Intervalul de toleranţă pentru inflaţie al băncii centrale este de 2-4%, notează Portfolio. De asemenea, deciziile instituţiei sunt complicate de deprecierea forintului, o monedă notorie pentru instabilitate.
Forintul a scăzut cu 1% faţă de euro după ce Bloomberg a anunţat că guvernul Orban ar putea renunţa la planurile de reducere a deficitului bugetar în urmărirea victoriei în alegerile din 2026. În Polonia, duşmănia dintre noul guvern şi vechea conducere a băncii centrale este atât de mare încât premierul Donald Tusk vrea să-l vadă pe guvernator, pe Adam Glapinski, un susţinător înfocat al partidului care a deţinut guvernarea ţării până la alegerile din toamnă, în închisoare. Înainte de alegeri, banca centrală a tăiat dobânzile în două serii cu un total de 100 de puncte de bază, ceea este mult, dar de atunci menţine ridicat costul creditului. Instituţia a lăsat dobânzile neschimbate şi la şedinţa de luna aceasta în condiţiile în care guvernul şi populaţia cer credite mai ieftine.
Însă Glapinski, cu toate că până acum a respins orice idee că dobânzile pot fi tăiate din nou înainte de 2026, a repus scăderile pe agendă spunând că acestea ar putea reîncepe la mijlocul anului viitor, dacă inflaţia rămâne sub control. El a explicat că mesajele sale anterioare au fost prost înţelese. Următoarea reducere de dobânzi va fi probabil de un sfert de punct procentual şi va fi făcută după ce inflaţia se va fi stabilizat în jurul cotei de 5%, prognozele băncii centrale arătând în acelaşi timp o traiectorie descendentă, a spus Glapinski. Aceste lucruri s-ar putea întâmpla la mijlocul anului viitor. Cel mai probabil, inflaţia accelerează în prezent. A făcut un salt mic de la 4,2% în iulie la 4,3% în august şi s-ar putea duce spre 6% în primele trei luni ale anului viitor, în funcţie de subvenţiile oferite de guvern pentru energie, spun economiştii băncii centrale.
