Business Internaţional

Guvernele vor plăti datoria scump mult timp de-acum încolo, este mesajul transmis de câteva zile de pieţe. Asta înseamnă că şi creditele pentru populaţie vor rămâne scumpe

În zona euro, în criza datoriilor suverane, când randamentele obligaţiunilor guvernamentale cu scadenţa la 10 ani au depăşit 7%, costurile la care guvernele se finanţau de pe pieţe au fost considerate nesustenabile, iar guvernele respective au fost nevoie să apeleze la bailout-uri internaţionale.

În zona euro, în criza datoriilor suverane, când randamentele obligaţiunilor guvernamentale cu scadenţa la 10 ani au depăşit 7%, costurile la care guvernele se finanţau de pe pieţe au fost considerate nesustenabile, iar guvernele respective au fost nevoie să apeleze la bailout-uri internaţionale.

Autor: Bogdan Cojocaru

18.01.2025, 15:06 1530

Pe piaţa americană a datoriilor, yield­urile titlurilor de Trezorerie, indi­catori ai costurilor de finanţare, se apropie de cote văzute doar în criza financiară globală şi atunci când Rezerva Federală americană a atins apogeul cu cea mai agresivă politică de înăsprire a politicii monetare de decenii, răspunsul la un val de inflaţie record. Yieldurile au crescut în ultima săptămână şi în Europa, inclusiv în zona euro. Însă nicăieri problema nu este mai mare ca în Marea Britanie.

Această ţară a mai trecut printr-o criză a obligaţiunilor (gilts în engleză) în 2022, când Banca Angliei a fost forţată să intervină pe pia­ţă pentru a calma temerile legate de dato­riile fondurilor de pensii. De data aceas­ta specialiştii spun că deo­camdată nu este nevoie de mă­suri de protecţie luate de ban­ca centrală, însă minis­terul de finanţe britanic a ieşit pe scena mare cu declaraţii menite să cal­me­ze spiritele, ceea ce unii consi­deră a fi tot un fel de intervenţie.

Yieldurile titlurilor de Trezorerie americane, considerate active ultrasi­gure, cresc în condiţiile în care cele mai recente date despre economie arată că aceasta avan­sează neabătută - şi ritmul alert în care sunt create locuri de muncă este una din cele mai bune dovezi -, în timp ce Fed reproiectează strategia redu­cerilor de dobânzi. Câteva dintre băncile mari de pe Wall Street apreciază că Fed nu va reduce deloc dobânzile anul acesta.

De asemenea, mişcările de pe piaţă reflectă şi impactul reîntoarcerii lui Donald Trump la Casa Albă. Politicile sale economice sunt consi­derate inflaţioniste, prioritizând creşterea în dauna reducerii datoriei, scrie Bloomberg. Piaţa americană a datoriilor este cea mai mare din lume şi ce se întâmplă acolo influenţează piaţa mondială. Randamentele obligaţiunilor cu scadenţa la 10 ani au urcat cu mai mult de un punct procentual în ultimele patru luni şi se apropie de pragul de 5%, atins ultima dată pentru o scurtă perioadă în 2023. Altfel, nivelul este neatins din criza financiară globală din urmă cu aproape două decenii.

Randamentele obligaţiunilor cu scadenţa mai mare, de obicei mai mari deoarece titlurile sunt mai riscante, au atins deja 5% şi mulţi analişti de pe Wall Street spun că a­cesta este noul nor­mal pen­tru pre­ţul ba­nilor. Sunt şi observatori care cred că fluc­tua­ţiile din prezent sunt de fapt mişcări naturale de reaşezare după ani cu do­bânzi aproape de zero. Alţii văd dinamici îngri­jorătoare. Preţurile obligaţiunilor se pot re­flecta în alte preţuri, cum ar fi cele ale împru­muturilor pentru gospodării şi afaceri.

Într-un mediu în care dobânzile mari per­sistă mai mult timp, ca­litatea creditului com­pa­niilor se poate deteriora. Dacă titlurile de stat pe 10 ani ating 5%, vor oferi un pro­fit pe care in­ves­tito­rii nu-l vor igno­ra. A­ceş­tia vor părăsi pia­ţa obli­gaţiu­ni­lor pentru cea a dato­rii­lor de stat. În felul acesta, pentru companii viaţa va deveni mai grea. Creşterea yieldurilor obligaţiunilor pe 10 ani a fost un semn preves­titor al furtunilor financiare şi economice din 2008, iar în Europa al crizei datoriilor.

În zona euro, când randamentele au depăşit 7%, costurile la care gu­ver­nele se finanţau de pe pieţe au fost considerate ne­sus­tenabile, iar gu­vernele respective au fost nevoie să ape­leze la bailouturi inter­na­ţionale. Dacă în SUA ten­dinţele de pe piaţa obligaţiu­nilor sunt îngrijorătoare, piaţa din Marea Britanie pare că va face implozie. Randamentele tilturilor pe zece ani se apropie şi ele de 5%, ceva nemaivăzut după 2008. Yieldurile titlurilor pe 30 de ani au atins cele mai ridicate niveluri din 1998. Ce dife­ren­ţiază piaţa britanică ce celelalte pieţe este lungimea agoniei.

Randamentele au început să crească de când guvernul şi-a prezentat în octombrie planul pentru buget. Acesta nu i-a convins pe investitori că este cel mai bun lucru pentru economie, un risc fiind reînvierea inflaţiei prin, spre exemplu, supraimpozitarea muncii. Iar rezultatul este că acum guvernul ar putea fi forţat de pieţe, unde costurile împrumuturilor au crescut, să taie cheltuielile publice sau să majoreze taxele. Lipsa de încredere a investitorilor se vede şi în deprecierea din ultima vreme a lirei sterline. Economiştii de la Capital Economics se tem că obligaţiunile britanice vor fi prinse într-un cerc vicios, în care creşterea yieldurilor creează presiuni pe finanţele publice, forţând guvernul să înăsprească şi mai mult politica bugetară, ceea ce în schimb va crea probleme în economie. Iar economia britanică este deja considerată cea mai săracă din rândul celor bogate. Cum inflaţia pare că a revenit, în economia britanică se poate instala stagflaţia. În zona euro, yieldurile obligaţiunilor germane pe 10 ani, etalonul pieţei, au urcat de la 2% în decembrie la 2,6%, deşi BCE scade lent, dar sigur, dobânzile de politică monetară. În acest context, dintre statele est-europene membre ale UE şi care nu fac parte din zona euro, România se împrumută cel mai scump.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit 2025