Pe piaţa americană a datoriilor, yieldurile titlurilor de Trezorerie, indicatori ai costurilor de finanţare, se apropie de cote văzute doar în criza financiară globală şi atunci când Rezerva Federală americană a atins apogeul cu cea mai agresivă politică de înăsprire a politicii monetare de decenii, răspunsul la un val de inflaţie record. Yieldurile au crescut în ultima săptămână şi în Europa, inclusiv în zona euro. Însă nicăieri problema nu este mai mare ca în Marea Britanie.
Această ţară a mai trecut printr-o criză a obligaţiunilor (gilts în engleză) în 2022, când Banca Angliei a fost forţată să intervină pe piaţă pentru a calma temerile legate de datoriile fondurilor de pensii. De data aceasta specialiştii spun că deocamdată nu este nevoie de măsuri de protecţie luate de banca centrală, însă ministerul de finanţe britanic a ieşit pe scena mare cu declaraţii menite să calmeze spiritele, ceea ce unii consideră a fi tot un fel de intervenţie.
Yieldurile titlurilor de Trezorerie americane, considerate active ultrasigure, cresc în condiţiile în care cele mai recente date despre economie arată că aceasta avansează neabătută - şi ritmul alert în care sunt create locuri de muncă este una din cele mai bune dovezi -, în timp ce Fed reproiectează strategia reducerilor de dobânzi. Câteva dintre băncile mari de pe Wall Street apreciază că Fed nu va reduce deloc dobânzile anul acesta.
De asemenea, mişcările de pe piaţă reflectă şi impactul reîntoarcerii lui Donald Trump la Casa Albă. Politicile sale economice sunt considerate inflaţioniste, prioritizând creşterea în dauna reducerii datoriei, scrie Bloomberg. Piaţa americană a datoriilor este cea mai mare din lume şi ce se întâmplă acolo influenţează piaţa mondială. Randamentele obligaţiunilor cu scadenţa la 10 ani au urcat cu mai mult de un punct procentual în ultimele patru luni şi se apropie de pragul de 5%, atins ultima dată pentru o scurtă perioadă în 2023. Altfel, nivelul este neatins din criza financiară globală din urmă cu aproape două decenii.
Randamentele obligaţiunilor cu scadenţa mai mare, de obicei mai mari deoarece titlurile sunt mai riscante, au atins deja 5% şi mulţi analişti de pe Wall Street spun că acesta este noul normal pentru preţul banilor. Sunt şi observatori care cred că fluctuaţiile din prezent sunt de fapt mişcări naturale de reaşezare după ani cu dobânzi aproape de zero. Alţii văd dinamici îngrijorătoare. Preţurile obligaţiunilor se pot reflecta în alte preţuri, cum ar fi cele ale împrumuturilor pentru gospodării şi afaceri.
Într-un mediu în care dobânzile mari persistă mai mult timp, calitatea creditului companiilor se poate deteriora. Dacă titlurile de stat pe 10 ani ating 5%, vor oferi un profit pe care investitorii nu-l vor ignora. Aceştia vor părăsi piaţa obligaţiunilor pentru cea a datoriilor de stat. În felul acesta, pentru companii viaţa va deveni mai grea. Creşterea yieldurilor obligaţiunilor pe 10 ani a fost un semn prevestitor al furtunilor financiare şi economice din 2008, iar în Europa al crizei datoriilor.
În zona euro, când randamentele au depăşit 7%, costurile la care guvernele se finanţau de pe pieţe au fost considerate nesustenabile, iar guvernele respective au fost nevoie să apeleze la bailouturi internaţionale. Dacă în SUA tendinţele de pe piaţa obligaţiunilor sunt îngrijorătoare, piaţa din Marea Britanie pare că va face implozie. Randamentele tilturilor pe zece ani se apropie şi ele de 5%, ceva nemaivăzut după 2008. Yieldurile titlurilor pe 30 de ani au atins cele mai ridicate niveluri din 1998. Ce diferenţiază piaţa britanică ce celelalte pieţe este lungimea agoniei.
Randamentele au început să crească de când guvernul şi-a prezentat în octombrie planul pentru buget. Acesta nu i-a convins pe investitori că este cel mai bun lucru pentru economie, un risc fiind reînvierea inflaţiei prin, spre exemplu, supraimpozitarea muncii. Iar rezultatul este că acum guvernul ar putea fi forţat de pieţe, unde costurile împrumuturilor au crescut, să taie cheltuielile publice sau să majoreze taxele. Lipsa de încredere a investitorilor se vede şi în deprecierea din ultima vreme a lirei sterline. Economiştii de la Capital Economics se tem că obligaţiunile britanice vor fi prinse într-un cerc vicios, în care creşterea yieldurilor creează presiuni pe finanţele publice, forţând guvernul să înăsprească şi mai mult politica bugetară, ceea ce în schimb va crea probleme în economie. Iar economia britanică este deja considerată cea mai săracă din rândul celor bogate. Cum inflaţia pare că a revenit, în economia britanică se poate instala stagflaţia. În zona euro, yieldurile obligaţiunilor germane pe 10 ani, etalonul pieţei, au urcat de la 2% în decembrie la 2,6%, deşi BCE scade lent, dar sigur, dobânzile de politică monetară. În acest context, dintre statele est-europene membre ale UE şi care nu fac parte din zona euro, România se împrumută cel mai scump.