Business Internaţional

Guvernul de la Budapesta vrea mai mult control asupra celei mai mari termocentrale pe bază de cărbune, aflată acum în mâini germane

Guvernul de la Budapesta vrea mai mult control asupra celei mai mari termocentrale pe bază de cărbune, aflată acum în mâini germane

Matrai Eromu este cel mai mare producător de electricitate prin arderea cărbunelui din Ungaria şi are o capacitate de generare de peste 900 MW, ceea ce o plasează pe locul al doilea în rândul producătorilor de energie din ţară

Autor: Ioana Tudor

26.02.2014, 20:23 885
Guvernul Ungariei, care consi­deră că administraţiile anterioare au greşit pri­vatizând companiile de importanţă stra­tegică, ajunse în cele mai multe ca­zuri pe mâini străine, vrea mai mult control asupra celei mai mari termo­centrale pe bază de cărbune din ţară, Matrai Eromu, ai cărei acţionari majoritari sunt com­paniile germane RWE şi EnBW. Acesta ar fi un nou pas în efor­turile Budapestei de a întări prezenţa statului în sectorul energetic prin achiziţia de noi participaţii la companiile cheie.

Matrai Eromu are o capacitate de generare de peste 900 MW, ceea ce o plasează pe locul al doilea în rândul producătorilor de energie din Ungaria. Autorităţile analizează posibilitatea ca producătorul şi distribuitorul de electricitate deţinut de stat MVM să îşi mărească partici­paţia la termocentrală, a afirmat ministrul dezvoltării Zsuzsa­nna Ne­meth, citată de Portfolio.hu. MVM deţine 26% din acţiunile Matrai, pe care Nemeth a numit-o „unul dintre cei mai mari şi mai importanţi” jucători din sectorul producţiei de energie regenerabilă şi a celei obţinute prin arderea cărbunelui. Strategia energetică a Ungariei, aprobată în 2011, include nu doar energia nucleară, ci şi energia verde şi producţia de energie prin arderea cărbunelui, a spus ministrul, subli­niind că centrala Matrai este de o importanţă majoră pentru ţară.

 

Încet, statul preia controlul utilităţilor care deservesc Budapesta

În Ungaria, RWE şi EnBW deţin participaţii majoritare şi la distribuitorii de electricitate Elmu şi Emasz, cu operaţiuni în nordul ţării respectiv în Budapesta. Grupul MVM a anunţat anul trecut că va cumpăra o participaţie mi­noritară în distribuitorul de gaze naturale Fogaz de la RWE pentru 41 miliarde de forinţi (132 milioane de euro). Fogaz distribuie gaz către 820.000 de consumatori casnici şi companii din Budapesta. Totodată, compania de stat intenţionează să cumpere jumătate din importatorul de gaze Panrusgaz de la grupul german E.ON pentru 940 milioane de forinţi (circa 3 milioane de euro). Partidului aflat la guvernare, Fidesz, vrea ca Ungaria să îşi mărească participaţiile în companile pe care le consideră de importanţă strategică, inclusiv în firmele de utilităţi. Formaţiunea consideră că a fost o greşeală privatizarea acestor com­panii în încercarea Ungariei de a deveni o economie de piaţă după căderea regimului comunist, potrivit The Wall Street Journal. Statul ungar a răscumpărat deja de la grupul francez GDF Suez o companie de utilităţi care asigură furnizarea de apă potabilă precum şi operaţiunile maghiare cu gaze naturale ale E.ON.

De asemenea, ministrul ungar al eco­nomiei Mihaly Varga a afirmat că la baza extinderii centralei nucleare de la Paks, proiect inclus în strategia ener­getică a ţării, nu stau doar raţionamente de ordin eco­nomic, ci şi motive legate de sigu­ranţa naţională. Ungaria are nevoie de producţie locală de energie, a subliniat Varga. În ianuarie pre­mierul ungar Viktor Orban şi preşedintele Rusiei Vladimir Putin au ajuns la o înţelegere prin care compania Rosatom, controlată de statul rus, va construi două reactoare de câte 1.200 MW fiecare pentru extinderea centralei de la Paks, singura de acest fel a ţării.

Aceasta asigură în prezent 40% din producţia de energie a ţării. Proiectul va fi finanţat cu un împrumut de 10 miliarde euro acordat de Rusia, sumă pe care Ungaria o va restitui în perioada 2025-2046. Orban, îmbarcat într-o campanie de ieftinire a serviciilor publice de utilităţi, a promis că prin dezvoltarea programului nuclear al ţării ungurii vor avea în câţiva ani cea mai ieftină energie din Uniunea Europeană. El vrea că în zece ani ponderea energiei nucleare în mixul energetic să ajungă la 70%.

Anul trecut Orban a declarat că în această primăvară parlamentul va primi spre aprobare o lege care transformă serviciile de utilităţi publice în afaceri nonprofit şi că guvernul discută răscumpărarea a şase sau şapte companii de utilităţi privatizate.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.02.2014

 
AFACERI DE LA ZERO