Ministrul maghiar al Ştiinţei şi Tehnologiei, Zoltan Tanacs, a anunţat că, din cauza deficitului tot mai mare de apă şi a secetelor din ce în ce mai severe, guvernul Ungariei lucrează la înfiinţarea unui nou centru integrat pentru ştiinţa apei, relatează Portfolio.
Ministrul a subliniat că fosta bază ştiinţifică pentru managementul apei, VITUKI, a fost lichidată în 2012, însă actualele condiţii meteorologice extreme au arătat clar că este în interesul strategic şi de securitate naţională al Ungariei să înfiinţeze un institut de cercetare modern şi unificat. În decembrie 2020, blocul turn din Budapesta al Institutului de Cercetare Ştiinţifică pentru Managementul Apelor (VITUKI) a fost demolat, iar imaginile spectaculoase au ilustrat declinul cercetării locale în domeniul gestionării apei.
Guvernul anterior a retras finanţarea pentru institut în 2012 şi mai apoi a închis instituţia, considerând-o inutilă. Oficialul maghiar a reamintit că VITUKI, fondată în 1952, a reunit într-un singur loc, timp de decenii, măsurători continue, cercetare, modelare, prognoze de inundaţii şi pregătirea deciziilor guvernamentale. Deşi cercetarea strategică a resurselor de apă şi funcţionarea sistemelor naţionale de monitorizare nu au generat venituri directe pe piaţă, conform ministrului, beneficiile sale sociale au fost nepreţuite.
După închidere, sarcinile profesionale şi activele legate de datele acumulate de-a lungul deceniilor au fost divizate. Observaţiile hidrografice au fost preluate de Direcţia Generală Naţională de Gospodărire a Apelor, în timp ce sarcinile de cercetare, ecologice şi educaţionale au fost atribuite unor facultăţi diverse.
Deşi au existat încercări de a consolida domeniul, de exemplu prin intermediul Laboratorului Naţional pentru Ştiinţa şi Siguranţa Apei, lansat în 2022, „astăzi în Ungaria nu există un institut de cercetare de stat care să abordeze problemele hidrologice, de calitate a apei şi de inginerie hidraulică într-o manieră multidisciplinară“, a atras atenţia Zoltan Tanacs.
În Ungaria, secetele devin mai frecvente şi mai lungi, nivelurile apelor subterane scad, iar regimul debitelor râului a devenit tot mai extrem. Căldura extremă din ultimele zile, nivelul foarte de scăzut al Dunării şi problemele cu centrala de la Paks au evidenţiat presiunea asupra rezervelor de apă potabilă şi agriculturii interne.
Potrivit lui Zoltan Tanacs, securitatea viitoare a ţării depinde tot mai mult de modul în care putem conserva resursele de apă existente şi pe ce bază ştiinţifică se iau decizii în acest sens. Acesta a subliniat că un centru pentru ştiinţa apei din secolul 21 trebuie să integreze cele mai noi tehnologii.
„Scopul este de a stabili o politică unitară privind datele din domeniul ştiinţelor apei şi a unui cadru instituţional care să colaboreze strâns cu universităţile, administraţiile locale şi jucătorii de pe piaţă, furnizând totodată guvernului materiale extrem de utile, pe termen lung, pentru a sprijini procesul decizional“, a declarat ministrul maghiar.
