Business Internaţional

Pentru că guvernul a plafonat preţurile, Ungaria trăieşte cu teama că rămâne fără benzină şi motorină, deşi îl are pe unul dintre cei mai mari producători din regiune. Cât de departe trebuie să meargă un stat cu controlul pe piaţa carburanţilor?

Guvernul fostului premier al Bulgariei Boiko Borisov a lansat în urmă cu câţiva ani iniţiativa de a crea o companie de petrol de stat care să intervină pe piaţa carburanţilor şi să vândă benzinării. Planul nu a fost niciodată realizat, deşi în pregătirea lui au fost cheltuite mai multe milioane de euro şi a fost schimbată legea.

Guvernul fostului premier al Bulgariei Boiko Borisov a lansat în urmă cu câţiva ani iniţiativa de a crea o companie de petrol de stat care să intervină pe piaţa carburanţilor şi să vândă benzinării. Planul nu a fost niciodată realizat, deşi în pregătirea lui au fost cheltuite mai multe milioane de euro şi a fost schimbată legea.

Autor: Bogdan Cojocaru

08.06.2022, 22:55 1951

Ungaria a avut recent parte de un nou episod de panică. Un ziar local de business considerat pro-guver­na­mental a sugerat că ar putea să apară probleme pe piaţa carburanţilor. Aceasta pentru că, pe de-o parte, grupul austriac OMV ar urma să-şi închidă benzinăriile ungare şi principalul concurent, Mol, nu va putea acoperi golul astfel creat, iar pe de alta nimeni nu mai vrea să exporte benzină şi motorină acolo din cauza plafonării preţurilor impuse de guvern.

OMV a negat rapid că va închide benzinăriile din Ungaria, dar episodul scoate în evidenţă mai multe chestiuni. Una ar fi cât de mult control ar trebui să aibă un guvern pe piaţa carburanţilor, care poate fi considerată strategică. Alta ar fi venirea unui nou jucător în sectorul de profil din Ungaria, gigantul polonez PKN Orlen, care a intrat în posesia câtorva zeci de benzinării Mol şi Lukoil în urma unui schimb cu Mol, acesta primind la schimb benzinării în Polonia. Ghinionul face ca în Ungaria preţurile plafonate să fie mult mai mici decât cele ale pieţei, iar în Polonia benzina şi motorina să se scumpească de la lună la lună. De asemenea, episodul de panică maghiar aduce în discuţie şi evoluţia cotaţiilor petrolului, de care depind preţurile benzinei şi motorinei. Cele mai recente prognoze arată traiectorii de urcuş abrupt. Ultima chestiune este de interes pentru toată lumea.

Jeremy Weir, directorul executiv al Trafigura, unul dintre cei mai cunoscuţi traderi de materii prime, apreciază că din cauza războiului pornit de Rusia contra Ucrainei preţurile petrolului se vor îndrepta spre noi maxime istorice anul acesta, ceea ce va crea probleme în economia mondială, scrie Financial Times. El a explicat că pieţele de energie sunt într-o stare „critică“ deoarece sancţiunile impuse asupra petrolului rusesc au exacerbat dificultăţile de pe partea de ofertă şi aşa mari din cauza multor ani de investiţii insuficiente. „Situaţia este critică“, a spus Weir. Aprecierile traderilor de materii prime trebuie privite cu prudenţă deoarece aceste companii trăiesc din fluctuaţiile de preţuri şi de aceea este în interesul lor să influenţeze cotaţiile. Însă şi alţii văd preţurile petrolului crescând.

Spre exemplu, banca americană Goldman Sachs estimează o cotaţie medie de 140 de dolari pe baril a Brentului, referinţa pieţei internaţionale, în perioada iulie-septembrie. Brentul este tranzacţionat în prezent la 120 de dolari barilul. „În această vară este posibil un salt destul de mare al cotaţiilor“, spun strategii de la Goldman Sachs. Preţul Brentului s-a apropiat în martie periculos de aproape de 140 de dolari, dar n-a rezistat mult timp atât de sus. Unii analişti spun că un nivel de 150 de dolari ar crea probleme grave economiei americane, cea mai mare din lume.

Oilprice.com scrie că presiunile ascendente pe preţuri vor continua să crească. Relaxarea restricţiilor de călătorie din China, după săptămâni de carantină în oraşe mari, va crea mai multă cerere. De asemenea, ieşirea pe piaţa internaţională a producţiei iraniene ar putea întârzia.

Experţi din sectorul de profil spun că vor mai trece câţiva ani, poate chiar şapte, pentru ca preţurile petrolului să revină la niveluri mai normale (60-70 de dolari pe baril). Agenţia pentru Informaţii în domeniul Energiei vede, însă un nivel mediu al Brentului de 107 dolari pe baril anul acesta şi unul mai mic, de sub 100 de dolari, în 2023. Aceste cote sunt, totuşi, ridicate în comparaţie cu ultimul deceniu.

Revenind la Ungaria, cotidianul Vil·ggazdas·g (Vg) a scris, citând surse din piaţă, că OMV va întrerupe aprovizionarea benzinăriilor din cauza unor probleme, iar Mol nu va putea acoperi golul  astfel creat. De aceea, pompele OMV vor fi închise în masă. Grupul austriac are probleme deoarece rafinăria Schwechat nu poate fi repornită la timp după o închidere de mentenanţă în aprilie. OMV a negat că ar intenţiona să-şi închidă benzinăriile din Ungaria. Guvernul ungar a plafonat preţurile carburanţilor la 480 de forinţi (1,2 euro) pe litru, o fracţiune din preţul pieţei. La preţurile reduse pot alimenta doar maşinile cu numere maghiare de tonaj mic şi utilajele agricole. În Europa, benzina şi motorina sunt mult mai scumpe şi de aceea furnizorii străini nu sunt interesaţi de aprovizionarea piaţei maghiare, arată Vg. În aceste condiţii, importurile de carburanţi s-au diminuat dramatic, cota Mol pe piaţa motorinei urcând de la 70% la 80% în primăvară. OMV este singura companie străină care până acum a continuat să alimenteze piaţa maghiară. Dacă nu o va mai putea face, Mol nu va reuşi să acopere importurile dispărute. Guvernul a reacţionat la articol asigurând că piaţa ungară este aprovizionată suficient. OMV a asigurat, de asemenea, că are suficiente rezerve, atât din stocul propriu, cât şi al statului austriac. Totuşi, guvernul ungar abia recent a interzis străinilor să alimenteze la benzinăriile maghiare. Vg a revenit cu un alt articol în care arată că guvernul nu garantează nimic marilor consumatori de carburanţi, cum ar fi transportatorii, şi că probabil ar trebui accesate rezervele strategice de petrol ale ţării. Guvernul ungar a ales să influenţeze piaţa carburanţilor cu plafonări şi decrete. Guvernul fostului premier al Bulgariei Boiko Borisov a vrut să meargă mai departe. În urmă cu câţiva ani, acesta a lansat iniţiativa de a crea o companie de petrol de stat care să intervină pe piaţa carburanţilor şi să vândă benzinării. Planul nu a fost niciodată realizat, deşi în pregătirea lui au fost cheltuite mai multe milioane de euro şi a fost schimbată legea.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO