Zilele acestea, Ungaria îşi acoperă aproape 20% din consumul de electricitate cu importuri. După unele calcule, acestea provin preponderent din Cehia şi Polonia, ţări unde energia obţinută din arderea cărbunelui are o pondere ridicată în mixul energetic. Problema este că în perioadele de consum maxim, importurile sunt scumpe.
Tot mai mulţi analişti atrag atenţia că dacă situaţia persistă, efectele economice nu vor întârzia dă apară. Printre cele mai vizibile va fi deprecierea forintului, ceea ce creează inflaţie şi face ca şi alte importuri să fie mai scumpe.
Cu producţia la centrala nucleară de la Paks drastic limitată de cotele scăzute ale Dunării, şi cum specialiştii spun că este posibil ca astfel de episoade de secetă să apară cu o frecvenţă mai mare ca până acum în viitorul apropiat, este evident că Ungaria are nevoie de noi capacităţi de producţie de electricitate care să poată fi puse în funcţiune cât mai rapid.
În acest context, guvernul condus de premierul Peter Magyar a anunţat un plan cuprinzător de dezvoltare energetică. Capacităţile de stocare a energiei vor fi extinse, reţeaua electrică va fi modernizată şi vor fi lansate investiţii în energia eoliană şi geotermală, scrie Telex.hu. Pentru îndeplinirea obiectivelor vor fi folosite fonduri interne şi de la UE, precum şi capital privat. „Dezvoltăm scheme prin care atât statul maghiar, cât şi aşezările vizate vor beneficia de investiţii“, a declarat prim-ministrul.
„Numeroasele omisiuni şi deciziile conştient proaste ale predecesorilor noştri au dus la situaţia actuală. Aceştia au împiedicat în mod deliberat construcţia de parcuri eoliene în Ungaria, iar dezvoltarea capacităţilor de stocare a fost întârziată. Dacă toate acestea ar fi disponibile acum, cu siguranţă nu ne-am confrunta cu dificultăţi similare“, a explicat Magyar.
Guvernul anterior a renunţat şi la a aduce acasă fonduri UE disponibile pentru proiecte energetice şi adaptarea la schimbările climatice, a adăugat el.
Actualul guvern va utiliza în primă fază un total de 868 de miliarde de forinţi (1,6 miliarde euro) din fonduri pentru dezvoltare energetică, graţie redeschiderii accesului la fondurile UE.
Primele licitaţii pentru eoliene vor fi anunţate companiilor investitoare pe 31 august. Proiectele vor necesita participaţia statului maghiar.
„Scopul nostru clar este ca statul maghiar şi administraţiile locale să beneficieze, de asemenea, financiar de pe urma investiţiilor, spre deosebire de proiectele solare anterioare“, a spus Magyar.
Primul ministrul a subliniat că guvernul său doreşte să ofere cât mai multor localităţi posibilitatea de a participa la programul de dezvoltare energetică. Pentru o aşezare, aceasta înseamnă mult mai mult decât câteva eoliene: impozite locale pe afaceri, energie mai ieftină şi mai sigură, dezvoltarea drumurilor şi a reţelelor şi venituri bugetare previzibile pentru mulţi ani. Sunt resurse din care se pot construi creşe, clinici, drumuri, spaţii comunitare sau chiar investiţii în retenţia apei.
