Premierul Ungariei Viktor Orban le-a spus ungurilor că vrea să aducă PIB per capita al ţării la 85% din media UE până în 2030, de la 70,7% în 2018 şi 65% în 2010. România este în ceea ce priveşte PIB per capita cam unde era Ungaria acum un deceniu.
Între statele din Europa de Est există tendinţa de a se compara cu vecinii la orice, de la consum de bere per capita la creştere economică şi PIB per capita, un indicator al dezvoltării şi prosperităţii unei economii.
În ceea ce priveşte PIB per capita raportat la standardele puterii de cumpărare, Ungaria a depăşit în 2018, anul pentru care Eurostat oferă cele mai recente date, Polonia, colega est-europeană mai mare ca PIB nominal, fapt observat şi anunţat de presa maghiară.
Astfel, în urmă cu doi ani PIB per capita raportat la media UE al Ungariei se situa la 70,7%, iar cel al Poloniei ajunsese la 70,3%. În anul anterior, Ungaria s-a situat în urma Poloniei cu un scor de 68% din media UE, faţă de 69% cât a fost cel al polonezilor. De remarcat este că în 2018 România (65% din media UE) îi sufla în ceafă Greciei (68%), economie care încă nu şi-a revenit din criza datoriilor suverane din zona euro, şi era urmată de Croaţia (62,7%) şi Bulgaria (50,8%), ambele cu ambiţii mari în ceea ce priveşte adoptarea euro. Guvernul croat are ca scop intrarea în elita UE cât mai curând posibil, iar Bulgaria este văzută de mulţi ca adoptând euro mai devreme decât România.
Ungaria şi Polonia, cu guverne eurosceptice, nu au planuri concrete pentru a intra în zona euro în viitorul apropiat. PIB per capita evaluat în standardele puterii de cumpărare este un indicator folosit de Eurostat pentru a face o comparaţie mai aproape de realitate a activităţii economice eliminând diferenţele de preţuri dintre statele europene.
Premierul Ungariei Viktor Orban a declarat recent că vrea să aducă PIB per capita al ţării sale la 85% din media UE până în 2030, scrie Hungary Today. Guvernul intenţionează să facă acest lucru continuând să reducă şomajul şi să majoreze salariile deoarece „nu există altă cale pentru eliminarea sărăciei“, a explicat Orban. Guvernul său aplică de câţiva ani o politică de dezvoltare a industriei cu aport de capital străin, punând accent pe sectorul auto. Companiile străine care deschid fabrici în Ungaria, creând astfel locuri de muncă, sunt încurajate de autorităţi cu subvenţii, terenuri şi alte stimulente. Cu alte cuvinte, guvernul plăteşte companiile să creeze locuri de muncă. Boom-ul astfel creat pe piaţa muncii face tot mai greu pentru angajatori să găsească angajaţi, ceea ce pune presiuni ascendente pe salarii.
Dependenţa economiei de sectorul auto, în special de constructorii auto germani, a ajuns atât de mare încât în urmă cu câteva luni, când problemele industriei de profil din Germania speriau întreaga Europă, Orban a declarat că trebuie schimbată strategia de creştere economică.
Acum, premierul a descris ca fiind „o realizare fantastică“ faptul că numărul de persoane cu loc de muncă a depăşit 4,5 milioane „pentru prima dată în ultimii 30 de ani“, nivel cu 800.000 de persoane mai mare decât cel din 2010. Salariile cresc de 82 de luni la rând, iar cel mai rapid ritm de creştere este al salariilor mici, a adăugat politicianul.
În aceste condiţii, se poate spune că economia ungară se dezvoltă constant, iar guvernul are ca ţintă să aducă ţara la 85% din nivelul mediu de dezvoltare al UE până în 2030, a spus Orban, care a precizat că este pregătit să candideze pentru cel de-al cincilea mandat de premier, deşi partidul său, Fidesz, nu a luat nicio decizie privind candidaţii pentru alegerile din 2022. Până atunci, ministerul de finanţe a primit misiunea de a aduce Ungaria la nivelul Cehiei în ceea ce priveşte rata de ocupare a forţei de muncă.
Cehia, cea mai matură economie dintre fostele state comuniste acum membre ale UE, are cea mai mică rată a şomajului din UE, dar indicatorul a început să crească. PIB per capita ceh exprimat în standardele puterii de cumpărare a fost în 2018 de 91% din media UE. În 2010, indicatorul era de 83%, mult peste nivelul actual al Ungariei sau Poloniei. Nici Cehia nu a adoptat euro şi nici nu are de gând s-o facă în viitorul apropiat.
Până când Ungaria va ajunge din urmă puternic industrializata economie cehă, guvernul de la Budapesta va munci la eliminarea sărăciei. Citând date Eurostat, Orban a spus că numărul de persoane care trăiesc în sărăcie a scăzut cu 1,3 milioane în ultimii ani, adică în timpul guvernării sale.
Guvernul său, a continuat premierul, va extinde schema de dezvoltare pentru cele mai sărace sate pentru a include mai multe localităţi. Sub mandatele lui Orban, unul din satele în care acesta a copilărit, Felcs˙t, a cunoscut o dezvoltare comparată de unii ce cea a Scorniceştiului, satul natal al dictatorului Ceauşescu. Felcs˙t are un stadion de fotbal nou, enorm „ este binecunoscută pasiunea lui Orban pentru fotbal „, cu o capacitate care depăşeşte cu mult potenţialul localităţilor învecinate de a da spectatori. Satul are, de asemenea, o linie de tren turistică nou înfiinţată care nu reuşeşte să atragă turişti.
Premierul a mai remarcat că investiţiile în Ungaria au crescut la un nivel record în 2019, proiectele asiatice contribuind cu 38% la locurile de muncă nou create.
2020, an despre care instituţii de prognoză cum este Comisia Europeană spun că este unul al încetinirii economice, va fi unul „palpitant“ pentru economia ungară, a afirmat Orban. Modelul ecomomic al Ungariei diferă semnificativ de cele ale ţărilor din zona euro în ceea ce priveşte mai multe elemente principale precum taxarea, promovarea investiţiilor, măsuri de îmbunătăţire a competitivităţii şi abordarea politicilor sociale. Până acum, modelul maghiar a avut succes, dar şi economiile din zona euro au înregistrat creştere, a spus Orban, precizând că situaţia este pe cale să se schimbe. Astfel, creşterea din zona euro va stagna în 2020, ceea ce va pune la încercare modelul maghiar. Ministrul de finanţe Mih·ly Varga apreciază că Ungariei îi este imposibil să menţină pe termen lung un ritm de creşte mai mare decât media UE cu două puncte procentuale dacă nu implementează un plan de acţiune special pentru protejarea economiei. Orban va prezenta luna viiitoare detalii ale acestui nou plan.
