Prim-ministrul Belgiei a cerut Uniunii Europene să „normalizeze relaţiile cu Rusia” pentru a avea din nou acces la energie ieftină, o poziţie care contrazice strategia blocului comunitar de sprijin maxim pentru Ucraina în faţa invaziei Moscovei ce durează de patru ani, notează FT.
„Trebuie să normalizăm relaţiile cu Rusia şi să recâştigăm accesul la energie ieftină. Este o chestiune de bun-simţ”, a declarat Bart De Wever, un naţionalist flamand de dreapta care a mai contestat în trecut sprijinul UE pentru Ucraina.
„În privat, liderii europeni sunt de acord cu mine, dar nimeni nu îndrăzneşte să o spună cu voce tare. Trebuie să punem capăt conflictului în interesul Europei, fără a fi naivi faţă de Putin”, a spus De Wever în interviul publicat în weekend. El a făcut declaraţia într-un interviu pentru publicaţia belgiană L’Echo.
De când preşedintele rus Vladimir Putin a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, UE a oferit sute de miliarde de euro sub formă de ajutor financiar şi militar Kievului şi a impus sancţiuni economice Moscovei.
Renunţarea la importurile de petrol şi gaze din Rusia, anterior unul dintre cei mai importanţi furnizori ai continentului, este un element central al acestei strategii.
Însă războiul dintre SUA şi Israel cu Iranul a declanşat creşteri accentuate ale preţurilor la petrol şi gaze, generând discuţii în Europa despre aprovizionarea cu energie şi reducerea costurilor pentru populaţie şi companii.
Miniştrii de externe ai UE urmau să discute războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu la o reuniune organizată luni la Bruxelles.
De Wever, care anul trecut a blocat un plan al Comisia Europeană susţinut de Berlin de a folosi activele suverane ruseşti îngheţate în Belgia pentru finanţarea unui împrumut destinat Ucrainei, a afirmat că strategia de a sprijini militar Kievul în timp ce se încearcă slăbirea economiei ruse nu este fezabilă fără sprijinul deplin al SUA.
„Având în vedere că nu putem exercita presiune asupra lui Putin trimiţând arme Ucrainei şi nu putem sufoca economia sa fără sprijinul SUA, rămâne o singură metodă: încheierea unui acord”, a adăugat premierul.
Declaraţia lui De Wever a fost criticată de ministrul său de externe, Maxime Prévot, membru al partidului francofon de centru-stânga Les Engagés.
„Ar trebui să dialogăm cu Rusia? Da. Asta înseamnă diplomaţie: să vorbeşti, inclusiv cu cei cu care nu eşti de acord”, a spus Prévot. „Dar dialogul nu este acelaşi lucru cu normalizarea relaţiilor. Iar aceasta este o distincţie esenţială.”
Prévot a adăugat: „În prezent, Rusia refuză prezenţa europeană la masa negocierilor. Menţine cereri maximaliste. Atât timp cât situaţia rămâne aşa, a vorbi despre normalizare transmite un semnal de slăbiciune şi subminează unitatea europeană de care avem nevoie mai mult ca oricând.”
El a subliniat de asemenea că „sprijinul Belgiei pentru Ucraina rămâne neschimbat. Prim-ministrul nu a spus contrariul şi nici nu a cerut relaxarea sancţiunilor. Înaintea unui eventual acord de pace, acest lucru nu este luat în calcul.”
În altă intervenţie de luni, De Wever a părut să îşi clarifice poziţia. „Nu susţin o linie diferită faţă de cea a guvernului meu”, a spus el pentru ziarul belgian Le Soir. „Este perfect evident că nu putem vorbi despre normalizarea relaţiilor cât timp există un război de agresiune împotriva Ucrainei. Vorbesc despre un posibil scenariu de după război, după un acord de pace acceptabil atât pentru Ucraina, cât şi pentru Europa.”
„Singurul lucru pe care am vrut să-l spun este că situaţia actuală, în care Europa nu se află la masa negocierilor, dar plăteşte costurile războiului, nu este confortabilă. Nu vom abandona Ucraina.”
