Business Internaţional

Haosul din privatizările Greciei

Terenul pe care a fost construit muzeul Acropolis a fost ales  în 1976. Clădirea a fost finalizată abia în 2009, lucrările fiind întrerupte ba de procese civile, ba de dispute politice, ba de descoperirea unor ruine antice

Terenul pe care a fost construit muzeul Acropolis a fost ales în 1976. Clădirea a fost finalizată abia în 2009, lucrările fiind întrerupte ba de procese civile, ba de dispute politice, ba de descoperirea unor ruine antice

Autor: Bogdan Cojocaru

01.09.2015, 00:05 802
Pentru construirea noului muzeu Acropolis din centrul Atenei a fost nevoie de 33 de ani. De tot atât timp va fi, probabil, nevoie pentru privatizarea sa. Istoria întortocheată a muzeului poate oferi o explicaţie pentru lentoarea cu care înaintează programul grec de privatizări, esenţial pentru revenirea economiei ţării.

Terenul pe care a fost construit muzeul a fost ales  în 1976. Clădirea a fost finalizată abia în 2009, lucrările fiind întrerupte ba de procese civile, ba de dispute politice, ba de descoperirea unor ruine antice, scrie Bloomberg.

Activele imobiliare au cea mai mare pondere în noul fond de privatizare, de 50 de miliarde de euro, al Greciei. Având în vedere istoria muzeului, se poate presupune că guvernul de la Atena va avea nevoie de zeci de ani pentru a vinde aceste active.

„Programul de privatizări al Greciei include suprafeţe întinse de teren nedezvoltat, ceea ce-l face diferit faţă de programele similare din alte ţări“, explică Costas Mitropoulos, primul director executiv al Fondului de Dezvoltare a Acti­velor al Republicii Elene (TAIPED). El este acum executiv la Pricewater­houseCoopers. Încercările an­te­rioare ale guvernului de a strânge 50 de miliarde de euro prin vânzarea activelor de preţ ale statului precum aeroporturi, porturi şi vile construite pe plajă au eşuat lamentabil. Programul, lansat în 2011, a strâns până la sfârşitul anului trecut doar 3,1 miliarde de euro, potrivit datelor autorităţii de privatizare. Mitropoulos estimează că transformarea pro­prietăţilor în cash ar putea dura şi până la 15 ani. 

TAIPED şi-a ratat întotdeauna ţintele, în parte deoarece pentru multe active nu se cunoaşte proprietarul. Grecia nu are un registru cadastral centralizat. Când oficialii au vizitat un teren aflat la malul mării scos la vânzare au descoperit acolo mii de clădiri ilegale.

Noul program de privatizare va funcţiona pe perioada împrumutului de 86 de miliarde de euro primit de Grecia de la creditorii internaţionali. Meca­nismul European de Stabilitate, una din sursele de finanţare, spune că scadenţa maximă este de 32,5 ani.

Timpul suplimentar ar putea lucra în folosul guvernului. Preţurile imobiliare şi-ar putea reveni după prăbuşirea de 36% din timpul crizei, protejând Atena de acuzaţiile că vinde la discount. Chiar şi aşa, strângerea a 50 de miliarde de euro s-ar putea dovedi o sarcină imposibilă, a spus Mitropoulos.

Privatizările efectuate până acum au fost cele mai uşoare din punct de vedere politic şi social, explică specialiştii de la FMI. Ei estimează că Grecia va putea vinde active de doar 500 de milioane de euro pe an în următorii câţiva ani.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO