Boliva intrat în a zecea zi de proteste. Protestarii au blocat mai multe drumuri, iar Guvernul acuză că acest lucru a împiedicat echipamentele medicale, necesare pentru a combate pandemia de coronavirus, să ajungă la spitale.
Manifestanţii - în mare parte indigeni şi fermieri - sunt supăraţi că alegerile generale au întârziat pentru a doua oară, relatează France 24.
Ei doresc ca alegerile să aibă loc la 6 septembrie, în loc de 18 octombrie, cum a fost stabilit de Curtea Electorală Supremă.
Marţi, Naţiunile Unite, Uniunea Europeană şi Biserica Catolică şi-au unit forţele pentru a solicita eliminarea tensiunilor politice.
Pe Twitter, Morales a susţinut apelul, dar apoi şi-a acuzat adversarii politici de „rasism” şi că au efectuat „masacre”, acuzaţii pe care le are în mod regulat la adresa guvernului preşedintelui interimar, Jeanine Anez.
Susţinătorii săi consideră că întârzierea alegerilor - care iniţial trebuiau să aibă loc în luna mai, dar au fost amânate din cauza pandemiei - are ca scop împiedicarea lui Luis Arce, care reprezintă partidul Mişcarea pentru Socialism (MAS), de a deveni preşedinte.
Arce a condus constant sondaje de opinie de când a fost ales candidatul MAS în ianuarie.
Declaraţia comună a ONU, UE şi Bisericii nu i-a desemnat pe susţinătorii MAS, ci a cerut „ridicarea tuturor măsurilor de presiune necuvenită în cadrul unei societăţi care doreşte să trăiască în pace şi să respecte regulile jocului democratic”.
Declaraţia a adăugat că acesta este un moment pentru a lucra spre binele comun şi „nu pentru a pune în pericol convieţuirea paşnică, democratică şi instituţională între toţi bolivienii”.
Ministrul de Interne, Arturo Murillo, a declarat că guvernul a susţinut demersul de a aduce mişcările sociale şi partide politice la masa de negocieri pentru a evita „un război civil”.
Autorităţile spun că blocajele rutiere au limitat puternic capacitatea camioanelor care transportă oxigen să ajungă la spitale unde pacienţii cu coronavirus au nevoie disperată de tratament. Ministerul Sănătăţii a declarat că 31 de persoane au murit săptămâna aceasta din cauza lipsei de oxigen.
Luni, Executivul a depus o plângere împotriva lui Morales şi Arce pentru „terorism şi genocid”, acuzându-i că ar fi spatele blocurilor rutiere.
Bolivia a intrat în criză politică, deoarece alegerile din octombrie 2019 câştigate de Morales au fost anulate după ce un audit al Organizaţiei Statelor Americane a găsit dovezi de fraudă.
Victoria sa a dus la trei săptămâni de proteste înainte de a demisiona şi a fugit din ţară, după publicarea auditului OAS.
