În faţa amplorii crizei economice provocate de pandemia de COVID-19, conceptul de bani aruncaţi de stat din elicopter revine în discuţie. Banca Centrală Europeană ar trebui să analizeze utilizarea aşa-numiţilor bani din elicopter, transferuri directe de cash către populaţie, pentru a împinge în sus inflaţia dacă creşterea preţurilor se menţine modestă după pandemie, sugerează un think-tank francez care raportează premierului acestei ţări. Cu ceva timp în urmă, 18 membri ai parlamentului european trimiteau o scrisoare deschisă lui Mario Draghi, preşedinte al BCE la acea vreme, în care-i cereau acestuia ca această idee să fie analizată.
Consiliul de Analiză Economică din Franţa remarcă faptul că BCE a eşuat în a-şi atinge sustenabil ţinta de inflaţie din 2015 în pofida dobânzilor negative, programului de achiziţii de active şi creditelor gratuite oferite băncilor. În acelaşi timp, instrumentele respective ridică semne de întrebare privitoare la impactul asupra inegalităţii şi independenţei băncii centrale de guverne, potrivit Bloomberg.
„Includerea acestui instrument în politica monetară ar limita creşterea continuă a programelor de achiziţii de active cu potenţialele lor efecte secundare“, se arată în raportul Consiliului.
„Având în vedere nesiguranţa legată de ieşirea din criza COVID-19, considerăm că această strategie ar trebui adăugată odată ce restricţiile sanitare vor fi fost ridicate“.
BCE a cheltuit peste 4.000 mld. euro pe cele două programe principale de achiziţii de active, a redus dobânzile la -0,5% şi practic a subvenţionat băncile cu credite pe termen lung. Deşi redresarea economică incipientă a împins inflaţia la 2%, strategii susţin că aceasta o va lua din nou în jos.
Consiliul admite că banii din elicopter sunt consideraţi o opţiune controversată şi susţine că aceasta ar trebui să fie una „de ultimă instanţă“. Acesta a continuat indicând cât de eficientă ar fi aceasta.
Acesta estimează că un transfer către persoane fizice echivalând cu 1% din PIB ar împinge rata inflaţiei în sus cu 0,5% în decurs de un an. Acest pas ar costa doar echivalentul a 385 de euro pe persoană, cu mult sub nivelul sumei trimise de guvernul american gospodăriilor ca parte a pachetului de stimulente.
Măsura ar fi reînnoită atâta timp cât ţinta de inflaţie nu este atinsă, fiind mai uşor de retras decât programele QE, care afectează gestionarea datoriei publice. Ar fi nevoie ca aceasta să fie coordonată cu politicile fiscale.
„Dacă măsura ar avea succes în aducerea ratei de inflaţie către ţintă, aceasta ar permite o normalizare mai rapidă a politicii monetare, atât în ceea ce priveşte achiziţiile de active, cât şi dobânzile.
BCE ar putea discuta o restrângere treptată a achiziţiilor de active chiar în septembrie, anunţa recent Olli Rehn, membru al boardului băncii.
Întrebat în legătură cu ideea banilor din elicopter, Mario Draghi, fost preşedinte BCE, declara în perioada trimiterii scrisorii parlamentarilor europeni către BCE că acest concept i se pare „interesant“.
