Întâlnirea este o realizare având în vedere tensiunile în creştere dintre statele foste iugoslave. Mizele economice şi politice sunt uriaşe: Agrokor are peste 70.000 de angajaţi în Slovenia printr-o achiziţie făcută acolo, 40.000 în Croaţia şi 20.000 în Serbia şi Bosnia. Conglomeratul a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 6,5 miliarde de euro, echivalentul a 16% din PIB-ul croat, scrie New Europe.
Pentru salvarea Agrokor, îngropat în datorii, parlamentul croat a adoptat o lege specială în acest sens. În Croaţia, politicul se împleteşte strâns cu criza retailerului. Poate că aceasta explică lipsa reprezentanţilor guvernului croat de la reuniunea din Serbia. Ministrul croat de finanţe Zdravko Marica a fost până în 2015 director executiv de strategie şi capital la Agrokor.
Oligarhul Ivica Todoric, acţionarul majoritar al companiei cu 95% din acţiuni, a semnat un acord de „management extraordinar“ prin care dă statului controlul retailerului supraîndatorat.
Pe 13 aprilie guvernul croat a introdus ceea ce este cunoscut ca „Lex Agrokor“, lege care-l face principalul negociator cu furnizorii şi creditorii. Astfel, statul va avea un rol crucial în procesul de restructurare, care ar putea dura până la 15 luni.
Este larg răspândită ideea că în cele din urmă Agrokor va primi bani din bugetul croat pentru a-şi putea onora obligaţiile de plată. Întrebarea este cât de mare va fi efortul financiar şi care vor fi condiţiile.
Presa scria săptămâna trecută că Slovenia este pregătită să adopte o lege similară cu „Lex Agrokor“ pentru a proteja interesele subsidiarei Mercator, cea mai mare a companiei croate. Guvernul se teme că Mercator va fi jefuită de proprietar de cash şi de garanţii pentru împrumuturi. Furnizorii şi creditorii Agrokor au convenit îngheţarea obligaţiilor de plată către creditori, printre care se numără băncile ruseşti Sberbank şi VTB, Erste Group şi RaiffeisenBank din Austria, UniCredit şi Intesa Sanpaolo din Italia şi deţinătorii de obligaţiuni T Row Price şi Axa. Între timp, o firmă de consultanţă de talie internaţională ar trebui să preia managementul restructurării. Numele vehiculate pentru acest rol sunt McKinsey, BCG, Ronald Berger şi Alix Partners.
Potrivit presei croate, restructurarea va fi una delicată din punct de vedere legal.
Firma care se va ocupa de aceasta va trebui să dezgroape cu atenţie detaliile despre cum mai multe active au fost folosite ca garanţii pentru un credit în timp ce autorităţile de supraveghere se uitau în altă parte. Acest lucru va trebui făcut cu prudenţă datorită rolului central pe care compania îl are în economie.
Înfiinţată în 1976 în fosta Iugoslavie, compania a început ca o afacere mică şi s-a tranformat într-un gigant printr-o cură intensă cu fuziuni şi achiziţii în anii 1990-2000. Acum Agrokor vinde orice, de la ulei pentru gătit la îngheţată. Multe dintre achiziţii au fost finanţate prin emisiuni de datorii. În septembrie 2016 retailerul datora 3,5 miliarde de euro creditorilor şi 2,2 miliarde de euro furnizorilor. Datoriile totale ar fi de şase ori mai mari decât capitalul, potrivit Financial Times. Din ianuarie 2017 agenţiile de rating au retrogradat profilul de credit al companiei, valoarea obligaţiunilor a intrat în categoria „junk“, iar furnizorii au oprit livrările. În martie Standard & Poor's a acordat Agrokor calificativul „CC“, nivel cu doar o treaptă deasupra celui de „default selectiv“. Deşi datoria nu va ajunge la scadenţă până în septembrie 2018, compania nu va putea plăti pe 1 mai şi 1 august cupoanele unor obligaţiuni. Împosibilitatea de a onora aceste obligaţii înseamnă default pentru Agrokor.
Compania este datoare cu 1,3 miliarde de euro către Sberbank şi VTB Bank, ceea ce trezeşte temeri că aceste bănci vor intra în acţionariatul retailerului, aducând astfel Kremlinului oarecare control în economia croată.
Iar pe măsură ce compania se apropie tot mai aproape de faliment, obligaţiunile ei se tranzacţionează la preţuri minime. Aceste chilipiruri riscante sunt apetisante pentru fondurile ruse de investiţii aflate în căutarea randamentelor mari, notează Bloomberg. Obligaţiunile Agrokor denominate în euro se tranzacţionează la o treime din valoarea nominală şi reprezintă o propunere „interesantă“ pentru speculatori, spune Maxim Kuvşinov, analist la o divizie din Moscova a băncii Derzhava.
Evgeny Pundrovski, administrator“ de active la UFG Asset Management, pariază pe dublarea preţurilor obligaţiunilor.
„Agrokor este noua atracţie în oraş“ pentru investitorii ruşi, spune Aleksei Gren, analist la Exotix din Londra. „În Rusia lipsesc oportunităţile precum obligaţiunile riscante. Totul este scump.“
Kuvşinov de la banca Derzhava crede că investitorii nu va trebui să suporte un „haircut“ mai mare de 30% în restructurarea Agrokor. El a cumpărat de un milion de euro obligaţiuni Agrokor scadente în 2020 cu preţul de 40 de cenţi pentru un euro.
