Cu centrala nucleară de la Paks „în pană“ din cauza caniculei şi cotelor scăzute ale Dunării, Ungaria îşi va acoperi necesarul de consum de electricitate din importuri, a spus guvernul de la Budapesta. Cele patru reactoare de acolo acoperă în mod normal jumătate din producţia de electricitate a ţării. Funcţionarea lor a devenit imposibilă. Însă maghiarii nu trebuie să-şi facă griji deoarece ţara are o capacitate de import de electricitate considerabilă, a asigurat premierul Peter Magyar.
Pentru că seceta afectează şi producţia de energie nucleară de la Cernavodă, şi România se vede în situaţia de a creşte importurile de electricitate. Totuşi, de regulă importurile sunt mai scumpe decât producţia internă, iar când în regiune se preconizează o criză de energie, a te baza pe importuri devine un risc. Şi producţia de energie a Serbiei este afectată de secetă şi de cotele joase ale Dunării, iar această ţară cel mai probabil nu va exporta energie în UE. O descurajează taxa pe carbon. Mai grav, Serbia, se pare, şi-a majorat de patru ori importurile de electricitate în zece ani, potrivit Agenţiei pentru Energie din această ţară.
Şi Polonia importă energie, în special gaze, folosite la producerea de electricitate. Însă această ţară a rămas ultimul bastion al cărbunelui din Europa de Est şi chiar din UE, unde concurează la acest titlu cu Germania. Săptămâna aceasta, guvernul a decis extinderea duratei de funcţionare a termocentralei de la Rybnik din Silezia cu un an, până în 2028. Producţia de energie termică va fi prelungită până în 2029.
Sindicatul Solidaritatea este mulţumit. „Este un pas în direcţia bună şi sper că nu va fi ultimul. Fără centralele pe cărbune, fie ne vom confrunta cu pene de curent, fie cu dependenţă de importurile de energie“, a spus preşedintele local al Solidaritatea, Dominik Kolorz. Polonia este în plină transformare a sectorului energetic. Dezvoltă proiecte eoliene gigantice, construieşte centrale pe gaze uriaşe, încercând în acelaşi timp să diminueze dependenţa de cărbune. Însă cărbunele nu este doar o sursă de energie, ci şi tradiţie şi un mod de viaţă. Silezia este patria cărbunelui şi o bună parte din viaţa locuitorilor are de-a face cu acest combustibil.
De aceea, distrugerea industriei cărbunelui este o chestiune delicată politic. „Cheltuim zeci de miliarde de zloţi pe construirea centralelor pe gaze. Gaze, care şi ele sunt combustibil fosil poluant şi care, pe deasupra, nu le avem local şi trebuie să le importăm. Situaţia din Orientul Mijlociu arată că noi ne jucăm cu focul. În loc să ne întărim independenţa energetică, facem exact opusul. Ne creştem dependenţa atât de surse de energie din import, cât şi de electricitate din import“, a explicat şeful de sindicat Kolorz.
Polonia nu duce lipsă de cărbune. Are rezerve 61 de miliarde de tone, potrivit lui Wiktor Wisniowiecki, CEO-ul companiei ucrainene Coal Energy. Aceasta vrea să dezvolte operaţiuni miniere în Silezia Superioară, iar Wisniowiecki crede că actualele probleme ale sectorului de profil din Polonia ţin de organizare. Între timp, depozitele de cărbune s-au alimentat cu marfă şi au început vânzarea către populaţie. Iar polonezii sfidează canicula şi se înghesuie să profite de ultima oportunitate de a cumpăra cărbune ieftin.
Parcă dintr-un alt film, luna aceasta prima eoliană pusă în funcţiune din proiectul Baltic Power a fost conectată la reţeaua naţională. Baltic Power este un arhipelag imens de turbine eoliene offshore prin care Polonia speră să facă un pas mare în faţă în revoluţia verde şi să-şi crească independenţa energetică.
Proiectul, printre cele mai ambiţioase din Europa, va avea la final 76 de turbine cu o capacitate cumulată de 1,2 GW. În prezent, sunt instalate 54 de eoliene. „Construim securitate energetică poloneză şi suveranitate. Această energie este independentă de turbulenţele geopolitice, iar astăzi acest lucru este de importanţă fundamentală“, a declarat premierul Donald Tusk la ceremonia de conectare la reţea a eolienei Baltic Power.
Acesta este primul astfel de proiect. Cărbunele are o pondere de 50% în producţia de electricitate din Polonia, în scădere. Regenerabilele sunt aşteptate să urce la 30% anul acesta. Ca să fie cu adevărat suverană energetic, Polonia trebuie să treacă printr-o nouă revoluţie, cea a centralelor de stocare a electricităţii în baterii.
Polonia nu are, încă, centrală nucleară. Slovacia are două. La cea de la Mochovce tocmai a fost finalizată operaţiunea de încărcare cu combustibil nuclear a Reactorului 4.
Unitatea va deveni operaţională la sfârşitul acestei veri şi urmează să ajungă la capacitate maximă, care este de 471 MW, în 2027. Atunci, va contribui cu 13% la electricitatea produsă în Slovacia.
„Ţara noastră este un lider mondial al energiei nucleare. Am devenit un lider mondial“, a afirmat premierul slovac Robert Fico. În 2027, centralele nucleare vor acoperi 77,5% din consumul de electricitate al ţării, o pondere mai mare decât cea de 67% a campionului Franţa.
Slovacia este aşteptată să producă 37 TWh pe an şi să consume 28 TWh, ceea ce înseamnă că va fi exportator de energie. Reactoarele 3 şi 4 de la Mochovce au fost finalizate cu întârzieri de zeci de ani şi au la bază tehnologie sovietică.