Business Internaţional

În 2010 îi închidea uşa în nas, acum îi cere ajutorul. Premierul ungar Viktor Orban vrea din nou sub aripa protectoare a FMI

Ungaria se vrea curtată din nou de FMI: "Vrem un acord care să crească suveranitatea financiar-economică a ţării, nu să o reducă"

Autor: Anca Dumitrescu

17.11.2011, 18:36 843

Premierul ungar Viktor Orban este nevoit să se întoarcă cu capul plecat la FMI după ce în ultimele zile ţara sa s-a aflat sub presiune puternică din partea investitorilor.

Anul trecut, după ce a ajuns la putere şi cu o majoritate parlamentară care îi permitea să schimbe orice lege, Orban a făcut un lucru pe care puţini dintre omologii săi din regiune ar fi avut tăria să îl facă: a trântit uşa în nas reprezentanţilor FMI, care în 2008 i-au salvat ţara de la faliment printr-un împrumut de 20 de miliarde de euro (la care a participat şi UE şi Banca Mondială).

Viktor Orban a fost deranjat atunci nu de ţinta de deficit de 3,8% din PIB impusă de reprezentanţii FMI, pe care a promis să o respecte (dar nu a reuşit, deficitul fiind anul trecut de 4,2% din PIB), ci de modul în care i s-a cerut să ajungă acolo. Organizaţia cu sediul la Washington a vrut măsuri de austeritate, Orban nici nu a vrut să audă, în condiţiile în care tocmai opoziţia faţă de austeritate l-a adus la putere.

Majoritatea declaraţiilor date de şeful exe­cutivului de la Budapesta după suspendarea negocierilor cu FMI şi UE au avut în spate aceeaşi idee: nimeni nu ne poate dicta ce să facem în ţara noastră.

Nici acum nu a renunţat la această cerinţă, el vrând de la FMI un acord care să crească suveranitatea financiar-economică a ţării, nu să o reducă.

De la venirea la putere, Orban a luat o serie de măsuri controversate: suprataxarea anumitor sectoare dominate de companii străine, precum cel bancar, de retail şi energetic, a "naţionalizat" fondurile private de pensii, măsură ce a adus sub controlul statului active de 10 miliarde de euro, şi a forţat băncile să înghită pierderi prin decizia de a le permite celor cu credite în valută să îşi plătească anticipat datoriile la un curs preferenţial, sub cel al pieţei.

Ungaria vrea să încheie un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), care să crească suveranitatea financiar-economică a ţării, nu să o reducă, aşa cum s-a întâmplat cu acordul precedent, a anunţat joi Ministerul Naţional al Economiei, transmite portfolio.hu.

Potrivit ministerului, Ungaria trebuie să îşi protejeze suveranitatea, astfel încât să se poată finanţa în continuare de pe piaţă, a cărei accesare este îngreunată de criza persistentă din zona euro.

"Un nou acord cu FMI, ajustat la o economie care este adaptată deja intereselor noastre, poate fi un instrument util", se arată într-un comunicat al instituţiei.

Ministerul a subliniat că, spre deosebire de acordul precedent, cel nou "va creşte independenţa financiar-economică" a ţării şi va fi de fapt o asigurare care va creşte încrederea investitorilor.

Unii analişti nu sunt convinşi că Ungaria poate obţine ceea ce doreşte de la FMI.

"Cred că pot începe negocierile, dar asta nu înseamnă că vor obţine ceea ce vor. Guvernul vrea în mod clar o facilitate de creditare flexibilă, guvernul vorbeşte despre o asigurare care să nu crească îndatorarea ţării", a declarat Timothy Ash, analist la Royal Bank of Scotland în Londra.

În opinia sa, FMI nu va accepta o astfel de variantă.

"Nu văd ca FMI să accepte acest lucru, astfel încât cred că ungurii vor să câştige timp pe piaţă, să vadă ce pot obţine de la FMI, facilitatea de creditare flexibilă fiind punctul de plecare. FMI nu va accepta mai puţin de un acord stand-by preventiv", a arătat Ash.

Un alt analist crede că decizia guvernului de a discuta cu FMI va reduce temerile referitoare la finananţarea pe termen scurt.

"O decizie înţeleaptă, care a venit mai devreme decât era aşteptată. În mod sigur va reduce temerile privind finanţarea pe termen scurt, dar vor mai rămâne multe de făcut, având în vedere datoria Ungariei de 82% din PIB, naţionalizarea fondurilor de pensii, potenţialul de creştere extrem de scăzut şi nivelul foarte ridicat al randamentelor obligaţiunilor", a comentat Gabor Ambrus, analist la 4Cast în Sofia.

El a adăugat că sustenabilitatea dinamicii datoriilor pe termen mediu rămâne discutabilă, în special având în vedere lipsa de soluţii pentru criza datoriilor suverane din zona euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO