Dacă anul acesta Europa cu criza sa a datoriilor suverane a fost în centrul atenţiei, anul viitor acesteia i s-ar putea alătura încă un şoc economic major: aterizarea forţată a economiei chineze.
Bula creată pe piaţa creditului din China s-a spart. Piaţa imobiliară se îndreaptă rapid în jos după o lungă perioadă de creştere, punând capăt unuia dintre scenariile de succes ale ţărilor BRIC (Brazilia, Rusia, India, China - cele mai mari ţări emergente), scrie The Telegraph.
Este greu să obţii date credibile în China, dar cu siguranţă este ceva în neregulă atunci când secţiunea pentru China a site-ului imobiliar Homelink anunţă că preţul locuinţelor noi din Beijing a scăzut cu 35% în noiembrie comparativ cu luna anterioară. Dacă acest lucru este adevărat, atunci procesul de aterizare lină gândit de autorităţile chineze a luat o turnură greşită şi riscă să scape de sub control.
Creşterea masei monetare M2 a scăzut cu 12,7% în noiembrie la cea mai mică valoare din ultimii 10 ani. Numărul de credite noi a scăzut cu 5% comparativ cu luna anterioară. Banca centrală a început să inverseze procesul de înăsprire a politicii monetare în condiţiile în care inflaţia a scăzut şi a redus cerinţele minime de capital pentru bănci pentru prima dată din 2008 pentru a spori lichiditatea.
Indicii bursieri chinezi transmit semnale de alarmă. Indicele Shanghai a scăzut cu 30% din mai. Scădere faţă de vârful din 2008 este de 60%, valoare comparativă cu cea din Statele Unite în timpul Marii Recesiuni din anii '30.
"Investitorii subestimează masiv riscul unei aterizări forţate în China", este de părere Albert Edwards de la Societe Generale.
Rezervele valutare ale Chinei, de 3.200 de miliarde de dolari, au scăzut în ultimele luni, situaţie ce poate fi interpretată drept o formă de înăsprire a politicii monetare, adică exact efectul opus a ceea ce s-a întâmplat în timpul boom-ului.
Aceste rezerve nu pot fi folosite pentru a susţine sistemul bancar al Chinei. Pentru a face acest lucru ar trebui repatriaţi banii, aflaţi în prezent investiţi în obligaţiuni americane sau europene, ceea ce ar împinge yuanul în sus în cel mai nepotrivit moment.
Şi structura economiei s-a schimbat. Consumul intern a scăzut de la 48% la 36% din PIB comparativ cu sfârşitul anilor '90. Investiţiile au ajuns să aibă o pondere de 50% din PIB.
"Problema este că acum economia chineză are nevoie de mai mulţi bani pentru a înregistra aceeaşi creştere ca în trecut", este de părere analistul Charlene Chu. Chu se teme de o eroziune fundamentală, structurală a sistemului bancar chinez, situaţie diferită comparativ cu perioadele de încetinire a economiei întâlnite în trecut. "Pentru prima dată, un număr mare de bănci chineze au probleme cu lichidităţile. Următorul val de probleme cu privire la calitatea activelor va fi mai mare decât cele din trecut".
Profesorul Patrick Chovanec de la Tsinghua School of Economics din Beijing este de părere că scăderea sectorului imobiliar chinez a început în august, când companiile de construcţii au raportat stocuri de locuinţe în valoare de 50 de miliarde de dolari.
Vânzările de urgenţă încep să apară în zonele de coastă, dezvoltatorii din Shanghai reducând preţurile cu 25% în noiembrie, lucru care i-a înfuriat pe cei care au făcut achiziţii anterior şi care acum se aşteaptă să primească o parte din bani înapoi.
Iar problemele se extind. Vânzările au scăzut cu 70% în oraşul Changsa. Preţurile au scăzut cu 70% în "oraşul fantomă" Ordos. Conform indicelui China Real Estate preţurile au scăzut cu numai 0,3% în cele mai mari 100 de oraşe, dar acest indicator pare a fi prins în trecut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
