• Leu / EUR4.6975
  • Leu / GBP5.3305
  • Leu / USD4.1192
Business Internaţional

În 40 de ani de la marea reformă economică, China s-a transformat dintr-o economie agrară într-o forţă mondială care concurează direct cu SUA şi UE

În 40 de ani de la marea reformă economică, China s-a transformat dintr-o economie agrară într-o forţă mondială care concurează direct cu SUA şi UE

Autor: Bogdan Cojocaru

2 apr 2018 1345

Din 1978, China îşi clădeşte cea mai lungă creştere economică din istoria umanităţii. A scăpat dintr-o criză bancară în anii ‘90 şi din colapsul comerţului mondial din timpul Marii Recesiuni pentru a deveni acum o forţă economică în plină expansiune care-i face nervoşi atât pe guvernanţii de la Washington, cât şi pe liderii politici şi din businessul european.

China este prima naţiune în curs de dezvoltare care devine o mare putere. Dintr-o ţară unde atracţia principală pentru investitori era forţa de muncă ieftină, China s-a transformat într-o economie de consum. Este a doua economie a lumii în funcţie de PIB-ul nominal, după SUA, şi prima la nivel mondial dacă PIB-ul este raportat la puterea de cumpărare. China a devenit, de asemenea, cel mai mare producător industrial al lumii, cel mai mare exportator şi ţara cu cele mai mari rezerve valutare. Mai mult de 10% din comerţul Chinei se stabilesc în yuani. 

Pentru a ajunge aici, economia a crescut în medie cu 10% în ultimele patru decenii, potrivit The New York Times.

Acum, planurile şi prognozele Beijingului sunt pe măsura dimensiunilor PIB-ului. China va importa în următorii cinci ani bunuri de 8.000 de miliarde de dolari (6.500 de miliarde de euro) şi va atrage investiţii străine de 600 de miliarde de dolari, a declarat ministrul chinez al afacerilor externe Wang Yi în timpul unei vizite în Vietnam. De asemenea, investiţiile chineze în străinătate vor ajunge în această perioadă la 750 de miliarde de dolari.

În 2016, China a devenit a doua sursă de investiţii străine directe (ISD) a lumii, banii curgând în toate colţurile lumii. În acel an, când s-au triplat în America de Nord şi s-au dublat în Europa,  investiţiile chineze au atins un nivel record. În doar un deceniu, investiţiile Chinei în străinătate au urcat de la aproape zero la peste 100 de miliarde de dolari pe an, notează Financial Times.

În 2017, ISD-urile s-au situat la 120 de miliarde de dolari, cu aproape 30% mai mici decât în anul anterior. Decelerarea s-a datorat frânei trase de Beijing, care a introdus condiţii mai stricte investiţiilor în proprietăţi, sport şi divertisment în încercarea de a limita ieşirile de capital din ţară şi riscurile la care se expun companiile. De asemenea, tot anul trecut 19 tran­zacţii cu o valoare cumulată de 12 miliarde de dolari au fost blocate în SUA şi Europa.

Businessul chinez a profitat de expansiunea economică. În 2007, companiile chineze ocupau doar 30 de poziţii în lista Forbes Global 500 a celor mai mari companii din lume. În lista pentru 2017 sunt prezente 115 companii din China. Este o creştere dramatică având în vedere viteza, notează The Diplomat. Ofensiva investiţională va face ca businessul chinez să urce şi mai mult, dând companiilor acces mai mare la pieţe externe, resurse şi oportunităţi mai bune de creştere. Expunerea directă la pieţele străine, cu transferul de tehnologie şi know-how pe care acesta le aduce, le va îmbunătăţi eficienţa şi capacitatea de a inova.

Iniţial, creşterea economică a fost creată de industrii care folosesc intensiv forţa de muncă şi aduc valoare adăugată scăzută. Acum, China îşi reduce decalajul faţă de SUA în ceea ce priveşte cheltuielile pe cercetare şi dezvoltare. Companiile chineze au ajuns pionieri ai inovaţiei în domenii precum inteligenţa artificială şi tehnologia financiară. Spre exemplu, China devine liderul lumii în ceea ce priveşte fabricarea şi utilizarea maşinilor electrice. Producătorii auto chinezi au livrat anul trecut 680.000 de maşini, autobuze şi camioane cu propulsie exclusiv electrică, mai mult decât au produs la un loc toate celelalte ţări ale lumii.

În ultimii patru ani, rata de urbanizare a Chinei a crescut de la mai puţin de 20% la aproape 60%. În acest proces, muncitorii din activităţile agricole care folosesc intensiv forţa de muncă şi-au găsit locuri de lucru la oraş în industrii în care este folosit intens capitalul. Astfel, o parte mai mare din venitul naţional s-a dus în investiţii. Apoi, au crescut veniturile companiilor, ceea ce a dus la majorarea salariilor şi în cele din urmă a consumului. Ponderea consumului în PIB a scăzut, însă consumul personal a crescut mai rapid decât în oricare altă economie mare. Din 1978, peste 800 de milioane de chinezi au ieşit din sărăcie.

Între timp, deşi au pornit în cursă cu numeroase avantaje, SUA au evitat să facă investiţii pe termen lung importante, cum ar fi în infrastructură şi educaţie. De asemenea, SUA îşi protejează cu consum tot mai mare de energie şi resurse industrii vechi şi necompetitive cum ar fi cea a oţelului.

Poate cea mai evidentă demonstraţie a ascensiunii Chinei pe scara ierarhiei geopolitice şi a declinului SUA a avut loc în 2015. Frustrat de resursele limitate ale instituţiilor internaţionale fondate de SUA după al Doilea Război Mondial şi de controlul redus pe care-l are în acestea, Beijingul a adunat în jurul lui mai multe ţări influente pentru a înfiinţa o nouă instituţie financiară internaţională, Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură. SUA nu doar că au refuzat să i se alăture, dar le-au cerut aliaţilor să n-o facă nici ei. Însă aliaţii s-au asociat cu China.

Deşi multe companii străine se plâng că guvernul de la Beijing le îngreunează intrarea şi extinderea pe piaţa chineză, în 2017 peste 35.000 de firme cu capital străin s-au înfiinţat în China, cu 28% mai multe decât în anul anterior. În 2017, China a fost a doua cea mai mare destinaţie din lume pentru investiţii directe străine. SUA s-au plasat pe primul loc.

În ianuarie, stocul ISD-urilor aduse de state UE în China a depăşit 120 de miliarde de dolari. Companiile din UE au investit în aproape 45.000 de proiecte din China, notează EUobserver. Sondajele arată că peste 50% din companiile europene intenţionează să se extindă acolo.

Anul acesta marchează a 40-a aniversare a refrormelor pentru modernizarea economiei Chinei. Cu preşedintele Xi Jinping cu puteri aproape nelimitate şi cu posibilitatea ca acesta să rămână la conducerea ţării cât vrea, expansiunea Chinei va avea strategie coerentă. Speranţele europenilor că deschiderea şi comerţul vor face China o naţiune mai democrată sunt spulberate. După cum o arată proiectul de suflet al lui Xi One Belt One Road de expansiune comercială, preşedintele chinez are un plan, în timp ce liderii europeni nu, şi ei ştiu acest lucru, scrie Handelsblatt. De pe celălalt mal al Atlanticului, preşedintele american Donald Trump atacă China cu tarife de import şi îşi izolează economia cu bariere protecţioniste.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6975
Diferență: 0,1813
Ieri: 4.6890
Azi: 4.1192
Diferență: 0,1605
Ieri: 4.1126
Azi: 5.3305
Diferență: 0,6476
Ieri: 5.2962
Azi: 4.1441
Diferență: -0,0289
Ieri: 4.1453