În 2017, restaurantele şi barurile erau pe punctul de a devansa producătorii ca angajator al americanilor. Apoi a venit pandemia, scrie Bloomberg Businessweek.
În 1965, rata ocupării forţei de muncă din sectorul manufacturier fusese de nouă ori peste cea a sectorului restaurantelor şi barurilor, astfel că schimbarea era percepută drept un punct de turnură în transformarea economiei ţării.
O revenire a sectorului manufacturier în 2018 a amânat această schimbare, însă până în februarie 2020 diferenţa dintre restaurante şi fabrici se redusese la aproximativ 424.000 de locuri de muncă şi părea că va dispărea cu siguranţă în următoarea recesiune, având în vedere că astfel de perioade tind să afecteze sectorul manufacturier mai puternic decât pe cel al restaurantelor.
Declinul provocat de pandemie a fost diferit, însă, restaurantele şi alte servicii similare fiind cel mai serios afectate. Chiar şi acum, cu cheltuielile de consum pe servicii de furnizare de alimente peste nivelul de dinaintea pandemiei, sectorul are cu 6,4% mai puţini angajaţi. Diferenţa de rată de angajare raportat la sectorul manufacturier chiar a crescut puţin în aprilie.
Cu o altă recesiune, mai convenţională, pe cale să se producă probabil, rata ocupării forţei de muncă din sectorul restaurantelor ar putea creşte. Dar poate nu. Obişnuite cu o forţă de muncă ieftină abundentă, restaurantele se adaptau deja la pieţe ale muncii aflate sub presiune înainte de pandemie şi par să-şi fi accelerat transformarea de atunci.
Gradul de automatizare este în creştere, ca şi modelele de business noi, bazate pe mai puţină forţă de muncă. Sindicalizarea industriei este de asemenea în creştere deşi de la un nivel foarte scăzut.
Cu alte cuvinte, restaurantele încep să se asemene puţin cu fabricile.
Salariul mediu pe sptămână la restaurante şi baruri se situa la 463,34 dolari în aprilie, comparativ cu 1.248 dolari în sectorul manufacturier.
Ajustate la inflaţie, cheltuielile de consum pe servicii alimentare erau cu 4% mai mari în martie faţă de februarie 2020, înainte de pandemie.
Restaurantele şi barurile au avut o contribuţie de 2,1% la PIB-ul american în 2021, în timp ce sectorul manufacturier a generat 11,1%.
Sindicatele au reprezentat doar 1,6% din angajaţii restaurantelor şi barurilor în 2021, cea mai scăzută pondere la nivel de industrii. Însă aceasta a crescut de la 1,5% în 2020, chiar în condiţiile în care rata de sindicalizare a sectorului privat în general a scăzut de la 7,2% la 7%.
În luna martie 2022, 4,5 milioane de angajaţi americani au părăsit forţa de muncă, în timp ce numărul poziţiilor vacante a atins un maxim de 11,5 milioane, evidenţiind dificultăţile angajatorilor în a-şi umple poziţiile, potrivit Financial Times.
Situaţia de pe piaţa muncii, combinată cu scumpirea dramatică a carburanţilor şi alimentelor, a contribuit la creşterea inflaţiei din SUA până la cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii.
