Business Internaţional

În Anglia se anunţă zile grele pentru deponenţi. Băncile mari nu mai au nevoie de banii lor

RBS, care se gândeşte să taxeze depozitele firmelor, a fost salvată de la faliment cu banii plătitorilor de taxe. Rolul fundamental al unei bănci este de a ajuta economia prin susţinerea firmelor.

RBS, care se gândeşte să taxeze depozitele firmelor, a fost salvată de la faliment cu banii plătitorilor de taxe. Rolul fundamental al unei bănci este de a ajuta economia prin susţinerea firmelor.

Autor: Bogdan Cojocaru

28.07.2016, 00:05 2232
Toate marile bănci cu operaţiuni în Marea Britanie ar putea urma exemplul RBS şi al NatWest şi să creeze condiţii pentru impunerea de dobânzi negative. Santander îşi face deja planuri pentru tăierea dobânzilor pentru cel mai popular tip de cont curent, o lovitură pentru milioane de clienţi britanici.

Iar în SUA, scriu analiştii, Janet Yellen a lăsat indicii că Rezerva Federală americană va aduce dobânda de politică monetară sub zero dacă economia va reintra în recesiune.

Pe piaţa britanică, RBS, una dintre cele mai mari bănci de acolo, a schimbat termenii şi condiţiile pentru conturile curente ale firmelor astfel încât acestea să fie avertizate că pot fi impuse dobânzi negative dacă se schimbă condiţiile de pe piaţă sau dacă Banca Angliei taie adânc dobânzile, scrie BBC. La fel a făcut şi NatWest, subsidiară a RBS. Dacă îşi pun în practică avertismentul, care înseamnă că firmele ar putea plăti pentru privilegiul de a-şi depozita banii la bănci, cele două instituţii de credit ar fi primele din Marea Britanie care duc dobânzile sub zero.

Surse de pe piaţa de profil spun că dacă RBS şi NatWest impun dobânzi negative, clienţii îşi vor retrage banii de acolo şi-i vor duce la alte bănci. La rândul lor, aceste bănci, dacă nu găsesc suficienţi clienţi cărora să le împrumute surplusul de bani, pot impune dobânzi negative pentru a evita plata de dobânzi pentru depozitele nedorite. 

Analistul Ian Gordon a explicat pentru The Telegraph că instituţii financiare ca RBS au mai mult cash decât au nevoie şi s-ar putea să fie pregătite să lase o parte din clienţi să plece.

„Dacă o bancă alege să plătească dobânzi negative şi să piardă din clienţi, n-ar fi ceva cu care acea bancă

să-şi încarce conştiinţa – băncile au în faţă acum un surplus de depozite pe care nu-l pot transforma în credite noi deoarece lipseşte cererea“, a spus Gordon.

O sursă dintr-una din marile bănci de pe piaţa britanică a confirmat această explicaţie. „N-am vrea neapărat să fim singurii care nu cer dobânzi negative – am putea atrage un flux uriaş de depozite împo­vărătoare şi dacă nu putem face nimic cu acestea vom plăti mult pentru ele“, a spus sursa citată. „Dacă o bancă o face, celelalte îi pot urma exemplul. Nu vrem să atragem mai mulţi bani decât avem nevoie.“

Federaţia afacerilor mici este „profund îngrijorată“ de această situaţie. „Încrederea afacerilor mici este deja la minimul ultimilor patru ani. Firmele sunt mai puţin încrezătoare, reducând numărul angajaţilor şi revenind asupra intenţiilor de a investi. Când se va reuni data viitoare consiliul pentru politică monetară al băncii centrale pentru a decide asupra dobânzilor, i-am putea cere să facă tot posibilul pentru a lua în considerare implicaţiile schimbării dobânzilor pentru firmele mici şi pentru liber-profesioniştii care caută să-şi menţină afacerile sau să le extindă“, a afirmat Mike Cherry, purtătorul de cuvânt al organizaţiei.

Presa  britanică scria ieri că grupul spaniol San­tander, una dintre cele mai mari bănci din lume, îşi face planuri pentru reducerea dobânzii de la 3% la 2% pentru cel mai popular cont curent din Marea Britanie. Planurile sunt discutate de managerii de top, iar dobânzile noi ar putea fi introduse în octombrie.

O astfel de decizie ar putea costa clienţii până la 200 de lire sterline pe an.

Schimbările ar veni într-o perioadă în care Banca Angliei, anticipează analiştii, ar putea reduce dobânda de politică monetară la 0,25%, ceea ce ar face mai dificil pentru clienţi să găsească alternative.

„Este o lovitură grea pentru deponenţi“, a spus pentru Daily Mail Justin Modray, directorul Candid Financial Advice.

Între timp, Rezerva Federală americană pregăteşte terenul pentru introducerea dobânzilor negative în caz de recesiune, crede John Mauldin, analist care scrie pentru Forbes. Mauldin este convis că a găsit un semn care arată aceasta dar pe care toţi l-au trecut cu vederea.

Când Janet Yellen, preşedinta Fed, a fost audiată de Congres în februarie, un congresman a întrebat-o dacă instituţia pe care o conduce are autoritatea legală de a folosi dobânzile negative.

Răspunsul ei a fost acesta: „În spiritul planificării prudente întotdeauna încercăm să găsim opţiunile disponibile pentru noi, fie că va fi nevoie să înăsprim politica mai repede decât ne aşteptăm, fie că ne aşteptăm la exact opusul. Aşa că am lua în calcul şi dobânzile negative. Chestiunile legale pe care nu sunt pregătită să vi le spun au fost analizate cu atenţie. Deocamdată nu cunosc nimic care ar împiedica Fed să ducă dobânzile în teritoriul negativ. Însă spun că nu am investigat în totalitate chestiunile legale“. Cu alte cuvinte, Yellen n-a putut da un răspuns clar.

Câteva săptămâni mai târziu, preşedinta Fed a trimis congresmanului Brad Sherman o scrisoare. Acesta o întrebase ce are Fed de gând să facă în următoarea recesiune şi dacă instituţia are autoritatea de a introduce dobânzi negative.

Yellen nu dat un răspuns direct la întrebarea privind legalitatea, dar Sherman l-a interpretat în sensul că Fed crede că are această autoritate. Yellen a notat în scrisoare că dobânzile negative din alte ţări par să aibă un efect. Dar până la următoarea recesiune americană, Fed va majora dobânda de politică monetară din nou, în decembrie, cred pieţele financiare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO