La începutul lunii martie, ministrul francez al economiei Bruno Le Maire a anunţat o înţelegere cu principalii retaileri din ţară pentru frânarea scumpirilor. Aceştia s-au angajat să ofere cele mai mici preţuri posibile la anumite produse timp de trei luni în ceea ce a devenit cunoscut ca „trimestrul anti-inflaţie“. S-a vorbit atunci mai ales de plafonări de preţuri, iar unele companii au efectuat chiar şi reduceri, iar soluţia antiinflaţie franceză, o înţelegere între stat şi retaileri privaţi, a fost pusă în opoziţie cu cea din Ungaria, unde guvernul a forţat retailerii să plafoneze preţurile cu riscul apariţiei unor penurii.
Dar chiar şi în Ungaria cele mai mari lanţuri de supermarketuri s-au lansat într-un război al preţurilor. Magazinele practic se întrec în reduceri, mai ales la mâncare, ceea ce pentru o ţară unde inflaţia alimentară este de peste 50% este o veste foarte bună, scrie Hungary Today. Teama este că aceste reduceri sunt prea puţin, prea târziu, deoarece chiar şi tăiate, noile preţuri sunt cu mult mai mari decât erau înainte de apariţia valului masiv inflaţionist.
Şi în Slovacia guvernul a anunţat iniţiativa a opt dintre marii retaileri de a plafona timp de trei luni preţurile a 400 de produse de bază, cu accent pe mâncare. Executivul a rezistat până acum presiunilor opoziţiei de a aplica plafonări forţate ca în Ungaria şi a explicat că prin măsura luată acum va fi stimulat consumul de produse fabricate în ţară, fiind astfel ajutaţi producătorii locali.
Şi în Marea Britanie, ţară devenită din cauza crizei costului vieţii cea mai săracă din clubul bogaţilor şi unde penuriile de legume au obligat supermarketurile să introducă raţionalizări, unii retaileri au început în ultimele săptămâni să reducă preţurile în diverse forme.
Şi în Slovacia guvernul a anunţat iniţiativa a opt dintre marii retaileri de a plafona timp de trei luni preţurile a 400 de produse de bază, cu accent pe mâncare. Executivul a rezistat până acum presiunilor opoziţiei de a aplica plafonări forţate ca în Ungaria şi a explicat că prin măsura luată acum va fi stimulat consumul de produse fabricate în ţară, fiind astfel ajutaţi producătorii locali.
De observat este că toate aceste campanii vin când apar tot mai multe semne că inflaţia a atins vârful sau se apropie de nivelul cel mai se sus, prin urmare presiunile de preţ, deşi tot există, în teorie nu mai sunt atât de mari ca până acum. De asemenea, nu toţi retailerii se alătură acestor iniţiative. Spre exemplu, în Franţa, cel mai mare dintre ei, E.Leclerc, a anunţat prin CEO-ul său că nu vrea să-şi politizeze afacerile şi să lase impresia, aşa cum fac ceilalţi, că ieftineşte unele lucruri pentru a le scumpi pe altele. Iar unele asociaţii ale consumatorilor s-au arătat sceptice cu privire la iniţiativă, spunând că fără reguli exacte, preţurile reduse pot fi la fel de bine cele obişnuite. Campaniei i s-au adus critici şi deoarece printre produsele ieftinite sunt şi unele considerate nesănătoase.
Din Polonia, unde guvernul nu a plafonat preţurile, dar a redus TVA la anumite produse, site-ul de analiză a comerţului dlahandlu.pl a comparat preţurile de pe platformele de vânzări online pentru piaţa poloneză şi cea franceză ale Carrefour, care participă la campania antiinflaţie anunţată de guvernul francez, şi a constatat că nu există o regulă generală. Adică preţurile nu sunt mai mari într-o parte şi mai mici în alta.
Astfel, orezul şi făina sunt mai ieftine în Polonia, diferenţa fiind foarte mică. În schimb, detergentul de vase şi ketchupul sunt mai ieftine în Franţa, cu echivalentul a 1-2 zloţi. Însă salariile în Franţa sunt cu mult mai mari decât cele din Polonia. În Polonia, discounterii s-au lansat nu într-un război al preţurilor, ci într-unul de cucerire de teritorii sau de cotă de piaţă.
În Ungaria, Lidl a lansat un program de scăderi de preţuri în ianuarie şi l-a prelungit, la unele produse reducerile ajungând şi la 30%. Este vorba de 400 de produse de bază, printre care pâine, lapte, paste făinoase, miere, orez, sucuri de fructe, detergenţi şi articole de îngrijire personală. În ultimele săptămâni, campanii de acelaşi fel sunt vizibile la Tesco, Aldi, Spar şi CBA.
Lanţul Biedronka, controlat de grupul portughez Jeronimo Martins, este lider la numărul de magazine, dar s-a specializat în cucerirea marilor oraşe, în timp ce Dino ocupă pieţele mai mici.
În Ungaria, Lidl a lansat un program de scăderi de preţuri în ianuarie şi l-a prelungit, la unele produse reducerile ajungând şi la 30%. Este vorba de 400 de produse de bază, printre care pâine, lapte, paste făinoase, miere, orez, sucuri de fructe, detergenţi şi articole de îngrijire personală. În ultimele săptămâni, campanii de acelaşi fel sunt vizibile la Tesco, Aldi, Spar şi CBA. Spar publică în fiecare zi de luni o listă cu aproape 400 de articole cu preţuri reduse în care arată şi cât de mari sunt reducerile. La Aldi, tradiţionala brânză Trappista costă cu 20-23% mai puţin, acesta fiind primul lanţ de magazine care a gâdilat astfel mândria ungurilor. Cu un aşa val de ieftiniri, reale sau imaginare, este uşor pentru consumator să se piardă în cifre. De aceea, guvernul a promis lansarea unei aplicaţii de monitorizare a preţurilor, arătând că şi alte ţări au astfel de instrumente de urmărire a preţurilor – Austria, Finlanda, Olanda, Suedia şi Portugalia. Cumpărând de unde este mai ieftin, consumatorul de rând poate încuraja reducerile de preţuri şi participa astfel la frânarea inflaţiei.
