Economia zonei euro a crescut cu 1,7% în 2016, comparativ cu un avans de 1,6% al PIB-ului SUA, potrivit datelor Eurostat. Aceasta este prima dată după 2008, an de criză, când uniunea monetară evoluează mai bine decât Statele Unite, scrie The Wall Street Journal. Economia UE a avansat cu 1,9%. WSJ atrage atenţia că scumpirea energiei, cea care a impulsionat inflaţia, ameninţă să sufoce cheltuielile consumatorilor dacă angajaţii nu obţin creşteri la fel de mari de salarii. Cifrele Eurostat arată că preţurile de consum au fost în ianuarie cu 1,8% mai mari decât în aceeaşi lună a anului trecut. Aceasta este cea mai mare rată a inflaţiei din februarie 2013. Ţinta de inflaţie a BCE este puţin sub 2%, iar în aceste condiţii accelerarea creşterii preţurilor, la care se adaugă Germania, pun presiuni pe banca centrală a zonei euro să renunţe la politica monetară ultrarelaxată prin care stimulează economia.
Rata şomajului din zona euro s-a diminuat de la 9,7% în noiembrie la 9,6% în decembrie, minimul de după mai 2009.
Economiştii se tem că economia ar putea fi încetinită de nivelul ridicat de incertitudine din jurul alegerilor din mai multe ţări importante în care partide populiste şi ostile faţă de euro şi UE au şanse să primească puteri mai mari.
Alte îngrijorări majore sunt Brexitul şi politicile protecţioniste ale preşedintelui SUA Donald Trump.
„Dacă SUA se închide în sine nu va fi deloc bine“, spune Pierre Gattaz, şeful celei mai mari asociaţii patronale franceze, Medef.
În Franţa, Le Pen, o admiratoare declarată a lui Trump şi a lui Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, ameninţă să destabilizeze ordinea politică tradiţională. Michael Hessel, specialist în economie politică la Absolute Strategy Research, a calculat şanse de unu la cinci ca Le Pen să câştige alegerile din mai. Însă specialiştii în prognoze electorale s-au înşelat în privinţa şanselor de câştig ale lui Trump şi în privinţa rezultatului referendumului pentru Brexit. Deocamdată, sondajele de opinie sugerează că Le Pen va pierde în turul doi al alegerilor în faţa fostului premier conservator Francois Fillon, notează CNBC. Ca şi Le Pen, Fillon este un rusofil şi aliat al lui Putin.
"Este greu să cuantifici şansele de câştig ale lui Le Pen, dar le-aş pune la 10% - nu imposibil, dar puţin probabil. Dacă le Pen aduce Frexitul, va arunca în incertitudine viitorul UE. Nu cred că UE se va prăbuşi, vor rămâne totuşi 26 de state, dar fără unul dintre membrii fondatori Uniunea îşi va pierde influenţa globală şi se va dezintegra încet", crede Larissa Brunner, analist la Oxford Analytica. Franţei i-ar putea urma Italia, iar Uniunea va rămâne doar o uniune economică sau vamală.
Grecia, ţara ale cărei probleme ameninţau să conducă la spargerea zonei euro, a revenit pe creştere în 2016 după zece ani de austeritate, recesiune profundă, conflicte politice interne şi externe şi bailout-uri internaţionale. Însă curând Atena s-ar putea vedea din nou în situaţia de a cere ajutor financiar extern.
Guvernul elen şi creditorii săi, FMI, BCE şi UE, au intrat din nou într-o relaţie conflictuală, creditorii cerându-i Atenei să grăbească reformele pentru a putea primi noi tranşe dintr-un bailout de 86 de miliarde de euro.
Cea de-a doua evaluare a programului de salvare a fost amânată şi, deocamdată, nu este stabilită nicio dată când evaluatorii creditorilor ar trebui să revină la Atena pentru a se asigura că guvernul respectă condiţiile de bailout.
Societe Generale a calculat că fără a doua evaluare Grecia va avea probleme în a rambursa în iulie o datorie de opt miliarde de euro către investitori instituţionali şi privaţi. Mai grav, discuţiile despre ştergerea unei părţi din datorie vor fi şi ele suspendate.
"Fără o ştergere semnificativă de datorie, Grecia nu va putea emite prea curând datorii noi. Astfel, va fi nevoie de un nou program", a explicat Yvan Mamalet, economist la Societe Generale.
El a precizat pentru CNBC că, de asemenea, va fi "foarte dificil" pentru Grecia să revină pe pieţe şi să se finanţeze de acolo la preţuri mici dacă programul de bailout se termină şi datoria nu s-a micşorat.
Într-o analiză destinată studiului în cadrul instituţiei, experţii FMI au găsit că datoria grecească va creşte la nivelul nesustenabil de 275% din PIB până în 2060 dacă creditorii nu şterg o parte mare din datoria grecească. Grecia va primi noi împrumuturi doar dacă FMI se alătură celui mai recent program de ajutor.
